1 M ai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Mejor es un bocado seco, y en paz, Que la casa de contiendas llena de provisiones.

2 U n argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

El siervo prudente prevalece sobre el hijo que deshonra, Y con los hermanos compartirá la herencia.

3 T igaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

El crisol para la plata, y la hornaza para el oro; Pero Jehová prueba los corazones.

4 C el rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

El malo está atento al labio inicuo; Y el mentiroso escucha la lengua detractora.

5 C ine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

El que escarnece al pobre, afrenta a su Hacedor; Y el que se alegra de la calamidad no quedará sin castigo.

6 C opiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Corona de los viejos son los nietos, Y la honra de los hijos, sus padres.

7 C uvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

No conviene al necio la altilocuencia; ¡Cuánto menos al príncipe el labio mentiroso!

8 D arurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Es el soborno talismán para el que lo practica; Adondequiera que se vuelve, halla éxito.

9 C ine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

El que cubre la falta se gana amistades; Mas el que la divulga, aparta al amigo.

10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

La reprensión aprovecha al entendido, Más que cien azotes al necio.

11 C el rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

El hombre malo no busca sino la rebelión, Pero se enviará contra él un mensajero cruel.

12 M ai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Mejor es encontrarse con una osa a la cual han robado sus cachorros, Que con un fatuo en su necedad.

13 C elui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

El que devuelve mal por bien, No verá alejarse de su casa la desventura.

14 Î nceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

El que comienza la discordia es como quien suelta las aguas; Deja, pues, la contienda, antes que se enrede.

15 C el ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

El que justifica al impío, y el que condena al justo, Ambos son igualmente abominación a Jehová.

16 L a ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

¿De qué sirve el precio en la mano del necio para comprar sabiduría, No teniendo entendimiento?

17 P rietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

En todo tiempo ama el amigo, Y el hermano ha nacido para el tiempo de angustia.

18 O mul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

El hombre falto de entendimiento presta fianzas, Y sale por fiador en favor de su vecino.

19 C ine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

El que ama la disputa, ama la transgresión; Y el que alza demasiado la puerta busca su ruina.

20 C el cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

El hombre de corazón falaz nunca hallará el bien, Y el de lengua doble caerá en el mal.

21 C ine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

El que engendra un insensato, para su tristeza lo engendra; Y el padre de un necio no tendrá alegría.

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

El corazón alegre constituye un buen remedio; Mas el espíritu triste seca los huesos.

23 C el rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

El impío toma soborno de debajo del manto, Para pervertir las sendas de la justicia.

24 Î nţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

En el rostro del entendido aparece la sabiduría; Mas los ojos del necio vagan hasta el extremo de la tierra.

25 U n fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

El hijo necio es pesadumbre para su padre, Y amargura para la que lo dio a luz.

26 N u este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Ciertamente no es bueno condenar al justo, Ni herir a los nobles que hacen lo recto.

27 C ine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

El que ahorra palabras tiene sabiduría; De espíritu prudente es el hombre entendido.

28 C hiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Aun el necio, cuando calla, es contado por sabio; El que cierra sus labios, por inteligente.