1 P ildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

The proverbs of Solomon. A wise son maketh a glad father: but a foolish son is the heaviness of his mother.

2 C omorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

Treasures of wickedness profit nothing: but righteousness delivereth from death.

3 D omnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

The Lord will not suffer the soul of the righteous to famish: but he casteth away the substance of the wicked.

4 C ine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

He becometh poor that dealeth with a slack hand: but the hand of the diligent maketh rich.

5 C ine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

He that gathereth in summer is a wise son: but he that sleepeth in harvest is a son that causeth shame.

6 P e capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

Blessings are upon the head of the just: but violence covereth the mouth of the wicked.

7 P omenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

The memory of the just is blessed: but the name of the wicked shall rot.

8 C ine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

The wise in heart will receive commandments: but a prating fool shall fall.

9 C ine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

He that walketh uprightly walketh surely: but he that perverteth his ways shall be known.

10 C ine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

He that winketh with the eye causeth sorrow: but a prating fool shall fall.

11 G ura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

The mouth of a righteous man is a well of life: but violence covereth the mouth of the wicked.

12 U ra stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

Hatred stirreth up strifes: but love covereth all sins.

13 P e buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

In the lips of him that hath understanding wisdom is found: but a rod is for the back of him that is void of understanding.

14 Î nţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

Wise men lay up knowledge: but the mouth of the foolish is near destruction.

15 A verea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

The rich man's wealth is his strong city: the destruction of the poor is their poverty.

16 C el neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

The labour of the righteous tendeth to life: the fruit of the wicked to sin.

17 C ine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

He is in the way of life that keepeth instruction: but he that refuseth reproof erreth.

18 C ine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

He that hideth hatred with lying lips, and he that uttereth a slander, is a fool.

19 C ine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

In the multitude of words there wanteth not sin: but he that refraineth his lips is wise.

20 L imba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

The tongue of the just is as choice silver: the heart of the wicked is little worth.

21 B uzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

The lips of the righteous feed many: but fools die for want of wisdom.

22 B inecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

The blessing of the Lord, it maketh rich, and he addeth no sorrow with it.

23 P entru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

It is as sport to a fool to do mischief: but a man of understanding hath wisdom.

24 C elui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

The fear of the wicked, it shall come upon him: but the desire of the righteous shall be granted.

25 C um trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

As the whirlwind passeth, so is the wicked no more: but the righteous is an everlasting foundation.

26 C um este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

As vinegar to the teeth, and as smoke to the eyes, so is the sluggard to them that send him.

27 F rica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

The fear of the Lord prolongeth days: but the years of the wicked shall be shortened.

28 A şteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

The hope of the righteous shall be gladness: but the expectation of the wicked shall perish.

29 C alea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

The way of the Lord is strength to the upright: but destruction shall be to the workers of iniquity.

30 C el neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

The righteous shall never be removed: but the wicked shall not inhabit the earth.

31 G ura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

The mouth of the just bringeth forth wisdom: but the froward tongue shall be cut out.

32 B uzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

The lips of the righteous know what is acceptable: but the mouth of the wicked speaketh frowardness.