1 C uvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Parole di Agur figlio di Jakeh; il messaggio profetico che quest'uomo proclamò a Ithiel, a Ithiel e a Ukal.

2 N egreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Sí, io sono piú stupido di tutti gli altri e non ho l'intendimento di un uomo.

3 N 'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Non ho imparato la sapienza e non ho la conoscenza del Santo.

4 C ine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Chi è salito in cielo e ne è disceso? Chi ha raccolto il vento nelle sue mani? Chi ha racchiuso le acque nella sua veste? Chi ha stabilito tutti i confini della terra? Qual è il suo nome e il nome di suo figlio, se lo sai?

5 O rice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Ogni parola di Dio è raffinata col fuoco. Egli è uno scudo per chi si rifugia in lui.

6 N 'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

Non aggiungere nulla alle sue parole, perché non ti riprenda e tu sia trovato bugiardo.

7 D ouă lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Io ti ho chiesto due cose; non negarmele prima che io muoia:

8 D epărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

allontana da me falsità e menzogna; non darmi né povertà né ricchezza, cibami del pane che mi è necessario

9 C a nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic:,, Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

perché, una volta sazio, non ti rinneghi e dica: «Chi è l'Eterno?», oppure, divenuto povero, non rubi e profani il nome del mio DIO.

10 N u cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

Non calunniare il servo davanti al suo padrone, perché egli non ti maledica e tu sia trovato colpevole.

11 E ste un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

C'è una categoria di gente che maledice suo padre e non benedice sua madre.

12 E ste un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

C'è una categoria di gente che si ritiene pura, ma non è lavata dalla sua lordura.

13 E ste un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

C'è una categoria di gente che ha gli occhi molto alteri e le palpebre superbe.

14 E ste un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

C'è una categoria di gente i cui denti sono come spade e i cui molari sono come coltelli, per divorare i poveri sulla faccia della terra e i bisognosi in mezzo agli uomini.

15 L ipitoarea are două fete:,, Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată:,, Destul!``,

La sanguisuga ha due figlie, che dicono: «Dammi, dammi!». Ci sono tre cose che non si saziano mai, anzi quattro non dicono mai: «Basta!».

16 ş i anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată:,, Destul!`` -

Lo Sceol, il grembo sterile, la terra che non si sazia di acqua e il fuoco che non dice mai: «Basta!».

17 P e ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

L'occhio che schernisce il padre e rifiuta sprezzante di ubbidire alla madre lo caveranno i corvi del torrente, lo divoreranno gli aquilotti.

18 T rei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Ci sono tre cose troppo meravigliose per me, anzi quattro, che io non comprendo:

19 u rma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

la traccia dell'aquila nell'aria, la traccia del serpente sulla roccia, la traccia della nave in mezzo al mare e la traccia dell'uomo con una ragazza.

20 T ot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice:,, N'am făcut nimic rău.`` -

Questa è la condotta della donna adultera: mangia, si pulisce la bocca e dice: «Non ho fatto alcun male!».

21 T rei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Per tre cose la terra è turbata, anzi quattro sono le cose che non può sopportare:

22 u n rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

un servo quando diventa re, uno stolto quando ha pane a sazietà,

23 o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

una donna odiosa che trova marito e una serva che prende il posto della padrona.

24 P atru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

Ci sono quattro piccoli animali sulla terra, ma sono estremamente saggi:

25 f urnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

le formiche, che sono un popolo senza forza, ma si procurano il loro cibo durante l'estate;

26 ş oarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

i conigli, che sono un popolo debole, ma stabiliscono la loro dimora nelle rocce;

27 l ăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

le locuste, che non hanno re, ma procedono tutte a schiere;

28 p ăianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

la lucertola che puoi prender con le mani, ma si trova nei palazzi dei re.

29 T rei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

Tre esseri hanno un bel portamento, anzi quattro hanno un'andatura maestosa:

30 l eul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

il leone, il piú forte degli animali, che non indietreggia davanti a nessuno,

31 c alul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

il cavallo da guerra che cammina impettito, il capro, e il re quando è col suo esercito.

32 D acă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Se hai agito da stolto innalzando te stesso o se hai pensato del male, mettiti la mano sulla bocca,

33 c ăci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

perché, sbattendo il latte si produce il burro, torcendo il naso ne esce il sangue e spremendo l'ira ne esce la contesa.