1 C uvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Palabras de Agur, hijo de Jaqué: el oráculo. Declaración del hombre a Itiel, a Itiel y a Ucal.

2 N egreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Ciertamente soy el más torpe de los hombres, y no tengo inteligencia humana.

3 N 'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Y no he aprendido sabiduría, ni tengo conocimiento del Santo.

4 C ine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

¿Quién subió al cielo y descendió ? ¿Quién recogió los vientos en sus puños? ¿Quién envolvió las aguas en su manto ? ¿Quién estableció todos los confines de la tierra ? ¿Cuál es su nombre o el nombre de su hijo? Ciertamente tú lo sabes.

5 O rice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Probada es toda palabra de Dios; El es escudo para los que en El se refugian.

6 N 'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

No añadas a sus palabras, no sea que El te reprenda y seas hallado mentiroso.

7 D ouă lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Dos cosas te he pedido, no me las niegues antes que muera:

8 D epărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

Aleja de mí la mentira y las palabras engañosas, no me des pobreza ni riqueza; dame a comer mi porción de pan,

9 C a nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic:,, Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

no sea que me sacie y te niegue, y diga: ¿Quién es el Señor ?, o que sea menesteroso y robe, y profane el nombre de mi Dios.

10 N u cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

No difames al esclavo ante su amo, no sea que te acuse y seas hallado culpable.

11 E ste un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

Hay gente que maldice a su padre, y no bendice a su madre;

12 E ste un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

gente que se tiene por pura, pero no está limpia de su inmundicia;

13 E ste un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

gente de ojos altivos, cuyos párpados se alzan en arrogancia;

14 E ste un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

gente cuyos dientes son espadas, y sus muelas cuchillos, para devorar a los pobres de la tierra, y a los menesterosos de entre los hombres.

15 L ipitoarea are două fete:,, Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată:,, Destul!``,

La sanguijuela tiene dos hijas, que dicen: ¡Da me! ¡Da me! Hay tres cosas que no se saciarán, y una cuarta que no dirá: ¡Basta!

16 ş i anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată:,, Destul!`` -

El Seol, la matriz estéril, la tierra que jamás se sacia de agua, y el fuego que nunca dice: ¡Basta!

17 P e ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

Al ojo que se mofa del padre, y escarnece a la madre, lo sacarán los cuervos del valle, y lo comerán los aguiluchos.

18 T rei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Hay tres cosas que son incomprensibles para mí, y una cuarta que no entiendo:

19 u rma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

el camino del águila en el cielo, el camino de la serpiente sobre la roca, el camino del barco en medio del mar, y el camino del hombre en la doncella.

20 T ot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice:,, N'am făcut nimic rău.`` -

Así es el camino de la mujer adúltera: come, se limpia la boca, y dice: No he hecho nada malo.

21 T rei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Por tres cosas tiembla la tierra, y por una cuarta no se puede sostener:

22 u n rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

por el esclavo cuando llega a ser rey, por el necio cuando se sacia de pan,

23 o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

por la mujer odiada cuando se casa, y por la sierva cuando suplanta a su señora.

24 P atru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

Cuatro cosas son pequeñas en la tierra, pero son sumamente sabias:

25 f urnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

las hormigas, pueblo sin fuerza, que preparan su alimento en el verano;

26 ş oarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

los tejones, pueblo sin poder, que hacen su casa en la peña;

27 l ăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

las langostas, que no tienen rey, pero todas salen en escuadrones;

28 p ăianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

y el lagarto, que se puede agarrar con las manos, pero está en los palacios de los reyes.

29 T rei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

Hay tres cosas majestuosas en su marcha, y una cuarta de elegante caminar:

30 l eul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

el león, poderoso entre las fieras, que no retrocede ante ninguna;

31 c alul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

el gallo, que se pasea erguido, asimismo el macho cabrío, y el rey cuando tiene el ejército con él.

32 D acă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

Si has sido necio en ensalzarte, o si has tramado el mal, pon la mano sobre tu boca;

33 c ăci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

porque batiendo la leche se saca mantequilla, y apretando la nariz sale sangre, y forzando la ira se produce contienda.