1 Ş tii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

¿Conoces tú el tiempo en que paren las cabras monteses ? ¿Has observado el parto de las ciervas ?

2 N umeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

¿Puedes contar los meses de su gestación, o conoces el tiempo en que han de parir?

3 E le se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

Se encorvan, paren sus crías, y se libran de sus dolores de parto.

4 P uii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

Sus crías se fortalecen, crecen en campo abierto; se van y no vuelven a ellas.

5 C ine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

¿Quién dejó en libertad al asno montés ? ¿Y quién soltó las ataduras del asno veloz,

6 I -am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

al cual di por hogar el desierto, y por morada la tierra salada ?

7 E l rîde de zarva cetăţilor,

Se burla del tumulto de la ciudad, no escucha los gritos del arriero.

8 S trăbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

Explora los montes buscando su pasto, y anda tras toda hierba verde.

9 V rea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

¿Consentirá en servirte el búfalo, o pasará la noche en tu pesebre?

10 Î l poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

¿Puedes atar al búfalo con coyundas para el surco, o rastrillará los valles en pos de ti?

11 T e încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

¿Confiarás en él por ser grande su fuerza y le confiarás tu labor?

12 T e laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

¿Tendrás fe en él de que te devolverá tu grano, y de que lo recogerá de tu era?

13 A ripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

Baten alegres las alas del avestruz, ¿acaso con el ala y plumaje del amor ?

14 D ar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

Porque abandona sus huevos en la tierra, y sobre el polvo los calienta;

15 E a uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

se olvida de que algún pie los puede aplastar, o una bestia salvaje los puede pisotear.

16 E ste aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

Trata a sus hijos con crueldad, como si no fueran suyos; aunque su trabajo sea en vano, le es indiferente;

17 C ăci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

porque Dios le ha hecho olvidar la sabiduría, y no le ha dado su porción de inteligencia.

18 C înd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

Pero cuando se levanta en alto, se burla del caballo y de su jinete.

19 T u dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

¿Das tú al caballo su fuerza? ¿Revistes su cuello de crines?

20 T u -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

¿Le haces saltar como la langosta? Terrible es su formidable resoplido;

21 S curmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

escarba en el valle, y se regocija en su fuerza; sale al encuentro de las armas.

22 î şi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

Se burla del temor y no se acobarda, ni retrocede ante la espada.

23 Z îngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

Resuena contra él la aljaba, la lanza reluciente y la jabalina.

24 f ierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

Con ímpetu y furor corre sobre la tierra; y no se está quieto al sonido de la trompeta.

25 L a sunetul trîmbiţei parcă zice:,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

Cada vez que la trompeta suena, como que dice: “¡Ea!”, y desde lejos olfatea la batalla, las voces atronadoras de los capitanes y el grito de guerra.

26 O are prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

¿Acaso por tu sabiduría se eleva el gavilán, extendiendo sus alas hacia el sur?

27 O are din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

¿Acaso a tu mandato se remonta el águila y hace en las alturas su nido ?

28 E l locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

En la peña mora y se aloja, sobre la cima del despeñadero, lugar inaccesible.

29 D e acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

Desde allí acecha la presa; desde muy lejos sus ojos la divisan.

30 P uii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.

Sus polluelos chupan la sangre; y donde hay muertos, allí está ella.