1 Ş tii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

Do you know the time when the wild goats of the rock bring forth ? do you observe when the hinds are giving birth?

2 N umeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

Can you number the months that they carry their offspring? Or do you know the time when they are delivered,

3 E le se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

When they bow themselves, bring forth their young ones, cast out their pains?

4 P uii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

Their young ones become strong, they grow up in the open field; they go forth and return not to them.

5 C ine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

Who has sent out the wild donkey, giving him his freedom? Or who has loosed the bands of the swift donkey,

6 I -am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

Whose home I have made the wilderness, and the salt land his dwelling place?

7 E l rîde de zarva cetăţilor,

He scorns the tumult of the city and hears not the shoutings of the taskmaster.

8 S trăbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

The range of the mountains is his pasture, and he searches after every green thing.

9 V rea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

Will the wild ox be willing to serve you, or remain beside your manger?

10 Î l poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

Can you bind the wild ox with a harness to the plow in the furrow? Or will he harrow the furrows for you?

11 T e încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

Will you trust him because his strength is great, or to him will you leave your labor?

12 T e laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

Will you depend upon him to bring home your seed and gather the grain of your threshing floor?

13 A ripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

The wings of the ostrich wave proudly, are they the pinions and plumage of love?

14 D ar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

The ostrich leaves her eggs on the ground and warms them in the dust,

15 E a uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

Forgetting that a foot may crush them or that the wild beast may trample them.

16 E ste aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

She is hardened against her young ones, as though they were not hers; her labor is in vain because she has no sense of danger,

17 C ăci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

For God has deprived her of wisdom, neither has He imparted to her understanding.

18 C înd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

Yet when she lifts herself up in flight, she can laugh to scorn the horse and his rider.

19 T u dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

Have you given the horse his might? Have you clothed his neck with quivering and a shaking mane?

20 T u -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

Was it you who made him to leap like a locust? The majesty of his nostrils is terrible.

21 S curmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

He paws in the valley and exults in his strength; he goes out to meet the weapons.

22 î şi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

He mocks at fear and is not dismayed or terrified; neither does he turn back from the sword.

23 Z îngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

The quiver rattles upon him, as do the glittering spear and the lance.

24 f ierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

devour the ground with fierceness and rage; neither can he stand still at the sound of the trumpet.

25 L a sunetul trîmbiţei parcă zice:,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

As often as the trumpet sounds he says, Ha, ha! And he smells the battle from afar, the thunder of the captains, and the shouting.

26 O are prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

Is it by your wisdom that the hawk soars and stretches her wings toward the south ?

27 O are din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

Does the eagle mount up at your command and make his nest on high ?

28 E l locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

On the cliff he dwells and remains securely, upon the point of the rock and the stronghold.

29 D e acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

From there he spies out the prey; and his eyes see it afar off.

30 P uii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.

His young ones suck up blood, and where the slain are, there is he.