1 Î n al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia, fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda.

In the third year of Hoshea son of Elah king of Israel, Hezekiah son of Ahaz king of Judah began to reign.

2 A vea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abi, fata lui Zaharia.

He was twenty-five years old when he began his twenty-nine-year reign in Jerusalem. His mother was Abi daughter of Zechariah.

3 E l a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David.

Hezekiah did right in the sight of the Lord, according to all that David his had done.

4 A îndepărtat înălţimile, a sfărîmat stîlpii idoleşti, a tăiat Astarteele, şi a sfărîmat în bucăţi şarpele de aramă, pe care -l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră pînă atunci tămîie înaintea lui: îl numeau Nehuştan.

He removed the high places, broke the images, cut down the Asherim, and broke in pieces the bronze serpent that Moses had made, for until then the Israelites had burned incense to it; but he called it Nehushtan.

5 E l şi -a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel; şi dintre toţi împăraţii lui Iuda, cari au venit după el sau cari au fost înainte de el, n'a fost niciunul ca el.

Hezekiah trusted in, leaned on, and was confident in the Lord, the God of Israel; so that neither after him nor before him was any one of all the kings of Judah like him.

6 E l s'a alipit de Domnul, nu s'a abătut dela El, şi a păzit poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul.

For he clung and held fast to the Lord and ceased not to follow Him, but kept His commandments, as the Lord commanded Moses.

7 Ş i Domnul a fost cu Ezechia, care a izbutit în tot ce a făcut. El s'a răsculat împotriva împăratului Asiriei, şi nu i -a mai fost supus.

And the Lord was with Hezekiah; he prospered wherever he went. And he rebelled against the king of Assyria and refused to serve him.

8 A bătut pe Filisteni pînă la Gaza, şi le -a pustiit ţinutul, dela toate turnurile de pază pînă la cetăţile întărite.

He smote the Philistines, even to Gaza and its borders, from the watchtower to the fortified city.

9 Î n al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva Samariei, şi a împresurat -o.

In the fourth year of King Hezekiah, which was the seventh of Hoshea son of Elah king of Israel, Shalmaneser king of Assyria came up against Samaria and besieged it.

10 D upă trei ani, a luat -o, în al şaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel: atunci a fost luată Samaria.

After three years it was taken; in the sixth year of Hezekiah, which was the ninth year of Hoshea king of Israel, Samaria was taken.

11 Î mpăratul Asiriei a dus pe Israel rob în Asiria, şi i -a aşezat la Halah şi Habor, lîngă rîul Gozan, şi în cetăţile Mezilor,

The king of Assyria carried Israel away to Assyria, and put them in Halah, and on the Habor, the river of Gozan, and in the cities of the Medes,

12 p entrucă n'ascultaseră de glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi călcaseră legămîntul Lui; pentrucă nici n'ascultaseră, nici nu împliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului.

Because they did not obey the voice of the Lord their God, but transgressed His covenant, even all that Moses the servant of the Lord commanded, and would not hear it or do it.

13 Î n al patrusprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva tuturor cetăţilor întărite din Iuda, şi a pus stăpînire pe ele.

In the fourteenth year of Hezekiah, Sennacherib king of Assyria came up against all the fortified cities of Judah and took them.

14 E zechia, împăratul lui Iuda, a trimes să spună împăratului Asiriei la Lachis:,, Am greşit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.`` Şi împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.

Then Hezekiah king of Judah sent to the king of Assyria at Lachish, saying, I have done wrong. Depart from me; what you put on me I will bear. And the king of Assyria exacted of Hezekiah king of Judah 300 talents of silver and thirty talents of gold.

15 E zechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile casei împăratului.

And Hezekiah gave him all the silver that was found in the house of the Lord and in the treasuries of the king’s house.

16 A tunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, şi a dat împăratului Asiriei, aurul cu care acoperise uşile şi uşiorii Templului Domnului.

Then Hezekiah stripped off the gold from the doors of the temple of the Lord and from the doorposts which he as king of Judah had overlaid, and gave it to the king of Assyria.

17 Î mpăratul Asiriei a trimes din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris, şi pe Rabşache cu o oştire puternică. S'au suit şi au ajuns la Ierusalim. Cînd s'au suit şi au ajuns, s'au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul care duce în ogorul nălbitorului.

And the king of Assyria sent the Tartan, the Rabsaris, and the Rabshakeh from Lachish to King Hezekiah at Jerusalem with a great army. They went up to Jerusalem, and when they arrived, they came and stood by the canal of the Upper Pool, which is on the highway to the Fuller’s Field.

18 A u chemat pe împărat; şi Eliachim, fiul lui Hilchia, mai marele peste casa împăratului, s'a dus la ei, cu Şebna, logofătul, şi cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul.

When they called for the king, there came out to them Eliakim son of Hilkiah, who was over the king’s household, and Shebna the scribe, and Joah son of Asaph the recorder.

19 R abşache le -a zis:,, Spuneţi lui Ezechia:, Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei:, Ce este încrederea aceasta pe care te bizuieşti?``

The Rabshakeh told them, Say to Hezekiah, Thus says the great king of Assyria: What justifies this confidence of yours?

20 T u ai zis:, Pentru război trebuie chibzuinţă şi putere.` Dar acestea sînt doar vorbe în vînt. În cine dar ţi-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea?

You say—but they are empty words—There is counsel and strength for war. Now on whom do you rely, that you rebel against me?

21 I ată, ai pus -o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frîntă, care înţeapă şi străpunge mîna oricui se sprijineşte pe ea: aşa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi ceice se încred în el.

Behold, you are relying on Egypt, that broken reed of a staff; if a man leans on it, it will pierce his hand. So is Pharaoh king of Egypt to all who trust and rely on him.

22 P oate că îmi veţi spune:,În Domnul, Dumnezeul nostru, ne încredem.` Dar nu este El acela ale cărui înălţimi şi altare le -a îndepărtat Ezechia, zicînd lui Iuda şi Ierusalimului:, Să vă închinaţi înaintea altarului acestuia la Ierusalim?`

But if you tell me, We trust in and rely on the Lord our God, is it not He Whose high places and altars Hezekiah has removed, saying to Judah and Jerusalem, You shall worship before this altar in Jerusalem?

23 A cum fă o învoială cu stăpînul meu, împăratul Asiriei: îţi voi da două mii de cai, să vedem dacă poţi din partea ta să dai atîţia călăreţi ca să încalece pe ei.

So now, make a wager and give pledges to my lord the king of Assyria: I will deliver you 2, 000 horses—if you can on your part put riders on them.

24 Ş i cum ai putea îndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpînului meu? Îţi pui încrederea în Egipt pentru cară şi călăreţi.

How then can you beat back one captain among the least of my master’s servants, when your trust is put in Egypt for chariots and horsemen?

25 D e altfel, oare fără voia Domnului m'am suit eu împotriva acestui loc, ca să -l nimicesc? Domnul mi -a zis:,, Suie-te împotriva ţării acesteia, şi nimiceşte -o.``

Have I come up without the Lord against this place to destroy it? The Lord said to me, Go up against this land and destroy it.

26 E liachim, fiul, lui Hilchia, Şebna şi Ioah, au zis lui Rabşache:,, Vorbeşte robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înţelegem; nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului de pe zid.``

Then Eliakim son of Hilkiah and Shebna and Joah said to the Rabshakeh, We pray you, speak to your servants in the Aramaic (Syrian) language, for we understand it; and do not speak to us in the Jews’ language in the hearing of the people on the wall.

27 R abşache le -a răspuns:,, Oare stăpînului tău şi ţie m'a trimes stăpînul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni cari stau pe zid să-şi mănînce balega şi să-şi bea udul cu voi?``

But the Rabshakeh said to them, Has my master sent me to your master and you only to say these things? Has he not sent me to the men who sit on the wall to eat their own dung and drink their own urine along with you?

28 A tunci Rabşache, înaintînd, a strigat cu glas tare în limba iudaică, şi a zis:,, Ascultaţi cuvîntul marelui împărat, împăratul Asiriei!

Then the Rabshakeh stood and cried with a loud voice in the Jews’ language, Hear the word of the great king of Assyria!

29 A şa vorbeşte împăratul:, Să nu vă înşele Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească din mîna mea.

Thus says the king: Let not Hezekiah deceive you. For he will not be able to deliver you out of my hand.

30 S ă nu vă facă Ezechia să vă încredeţi în Domnul, zicînd:, Domnul ne va izbăvi, şi cetatea aceasta nu va fi dată în mînile împăratului Asiriei.`

Nor let Hezekiah make you trust in and rely on the Lord, saying, The Lord will surely deliver us, and this city will not be given into the hand of Assyria’s king.

31 N 'ascultaţi de Ezechia; căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei:, Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie, şi fiecare din voi va mînca din via lui şi din smochinul lui, fiecare va bea apă din fîntîna lui,

Hearken not to Hezekiah, for thus says the king of Assyria: Make your peace with me and come out to me, and eat every man from his own vine and fig tree and drink every man the waters of his own cistern,

32 p înă voi veni, şi vă voi duce într'o ţară ca a voastră, într'o ţară cu grîu şi cu vin, o ţară cu pîne şi vii, o ţară cu măslini de untdelemn şi miere, şi veţi trăi şi nu veţi muri. N'ascultaţi dar de Ezechia, care vă amăgeşte zicînd:, Domnul ne va izbăvi.`

Until I come and take you away to a land like your own, a land of grain and vintage fruit, of bread and vineyards, of olive trees and honey, that you may live and not die. Do not listen to Hezekiah when he urges you, saying, The Lord will deliver us.

33 O are dumnezeii neamurilor au izbăvit ei fiecare ţara lui din mîna împăratului Asiriei?

Has any one of the gods of the nations ever delivered his land out of the hand of the king of Assyria?

34 U nde sînt dumnezeii Hamatului şi Arpadului? Unde sînt dumnezeii Sefarvaimului, Henei şi Ivei? Au izbăvit ei Samaria din mîna mea?

Where are the gods of Hamath and Arpad ? Where are the gods of Sepharvaim, Hena, and Ivvah ? Have they delivered Samaria out of my hand?

35 C ari dintre toţi dumnezeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mîna mea, pentruca şi Domnul să izbăvească Ierusalimul din mîna mea?``

Who of all the gods of the countries has delivered his country out of my hand, that the Lord should deliver Jerusalem out of my hand?

36 P oporul a tăcut, şi nu i -a răspuns o vorbă; căci împăratul dăduse porunca aceasta:,, Să nu -i răspundeţi.``

But the people were silent and answered him not a word, for Hezekiah had commanded, Do not answer him.

37 Ş i Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, Şebna, logofătul, şi Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit la Ezechia, cu hainele sfîşiate, şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.

Then Eliakim son of Hilkiah, who was over the royal household, and Shebna the scribe, and Joah son of Asaph the recorder came to Hezekiah with their clothes rent, and told him what the Rabshakeh had said.