1 D umnezeu Şi -a adus aminte de Noe, de toate vieţuitoarele şi de toate vitele cari erau cu el în corabie; şi Dumnezeu a făcut să sufle un vînt pe pămînt, şi apele s'au potolit.

And God remembered Noah and every living thing and all the animals that were with him in the ark; and God made a wind blow over the land, and the waters sank down and abated.

2 I zvoarele Adîncului şi stăvilarele cerurilor au fost închise, şi ploaia din cer a fost oprită.

Also the fountains of the deep and the windows of the heavens were closed, the gushing rain from the sky was checked,

3 A pele au scăzut de pe faţa pămîntului, scurgîndu-se şi împuţinîndu-se, şi, după o sutăcincizeci de zile, apele s'au micşorat.

And the waters receded from the land continually. At the end of 150 days the waters had diminished.

4 Î n luna a şaptea, în ziua a şaptesprezecea a lunii, corabia s'a oprit pe munţii Ararat.

On the seventeenth day of the seventh month the ark came to rest on the mountains of Ararat.

5 A pele au mers scăzînd pînă în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întîi a lunii, s'au văzut vîrfurile munţilor.

And the waters continued to diminish until the tenth month; on the first day of the tenth month the tops of the high hills were seen.

6 D upă patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse.

At the end of forty days Noah opened a window of the ark which he had made

7 A dat drumul unui corb, care a ieşit, ducîndu-se şi întorcîndu-se, pînă cînd au secat apele de pe pămînt.

And sent forth a raven, which kept going to and fro until the waters were dried up from the land.

8 A dat drumul şi unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe faţa pămîntului.

Then he sent forth a dove to see if the waters had decreased from the surface of the ground.

9 D ar porumbelul n'a găsit nici un loc ca să-şi pună piciorul, şi s'a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată faţa pămîntului. Noe a întins mîna, l -a luat, şi l -a băgat la el în corabie.

But the dove found no resting-place on which to roost, and she returned to him to the ark, for the waters were on the face of the whole land. So he put forth his hand and drew her to him into the ark.

10 A mai aşteptat alte şapte zile, şi iarăş a dat drumul porumbelului din corabie.

He waited another seven days and again sent forth the dove out of the ark.

11 P orumbelul s'a întors la el spre seară; şi iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curînd. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pămînt.

And the dove came back to him in the evening, and behold, in her mouth was a newly sprouted and freshly plucked olive leaf! So Noah knew that the waters had subsided from the land.

12 A mai aşteptat alte şapte zile; şi a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s'a mai întors la el.

Then he waited another seven days and sent forth the dove, but she did not return to him any more.

13 Î n anul şase sute unu, în luna întîi, în ziua întîi a lunii, apele secaseră pe pămînt. Noe a ridicat învelitoarea corăbiei: s'a uitat, şi iată că faţa pămîntului se uscase.

In the year 601, on the first day of the first month, the waters were drying up from the land. And Noah removed the covering of the ark and looked, and behold, the surface of the ground was drying.

14 Î n luna a doua, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii, pămîntul era uscat de tot.

And on the twenty-seventh day of the second month the land was entirely dry.

15 A tunci Dumnezeu a vorbit lui Noe, şi i -a zis:

And God spoke to Noah, saying,

16 I eşi din corabie, tu şi nevastă-ta, fiii tăi şi nevestele fiilor tăi cu tine!

Go forth from the ark, you and your wife and your sons and their wives with you.

17 S coate afară împreună cu tine toate vieţuitoarele de tot felul cari sînt cu tine, atît păsările cît şi vitele şi toate tîrîtoarele cari se tîrăsc pe pămînt: să mişune pe pămînt, să crească şi să se înmulţească pe pămînt.``

Bring forth every living thing that is with you of all flesh—birds and beasts and every creeping thing that creeps on the ground—that they may breed abundantly on the land and be fruitful and multiply upon the earth.

18 Ş i Noe a ieşit afară cu fiii săi, cu nevastă-sa şi cu nevestele fiilor săi.

And Noah went forth, and his wife and his sons and their wives with him.

19 T oate dobitoacele, toate tîrîtoarele, toate păsările, tot ce se mişcă pe pămînt, după soiurile lor, au ieşit din corabie.

Every beast, every creeping thing, every bird—and whatever moves on the land—went forth by families out of the ark.

20 N oe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele curate şi din toate păsările curate, şi a adus arderi de tot pe altar.

And Noah built an altar to the Lord and took of every clean animal and of every clean fowl or bird and offered burnt offerings on the altar.

21 D omnul a mirosit un miros plăcut; şi Domnul a zis în inima Lui:,, Nu voi mai blestema pămîntul, din pricina omului, pentrucă întocmirile gîndurilor din inima omului sînt rele din tinereţa lui; şi nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am făcut.

When the Lord smelled the pleasing odor, the Lord said to Himself, I will never again curse the ground because of man, for the imagination (the strong desire) of man’s heart is evil and wicked from his youth; neither will I ever again smite and destroy every living thing, as I have done.

22 C ît va fi pămîntul, nu va înceta sămănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea!``

While the earth remains, seedtime and harvest, cold and heat, summer and winter, and day and night shall not cease.