1 Î n al doilea an al domniei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a avut nişte visuri. Duhul îi era turburat, şi i -a perit somnul.

In the second year of the reign of Nebuchadnezzar, Nebuchadnezzar had dreams by which his spirit was troubled and agitated and his sleep went from him.

2 Î mpăratul a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descîntători şi pe Haldei, ca să -i spună visurile. Ei au venit, şi s'au înfăţişat înaintea împăratului.

Then the king commanded to call the magicians, the enchanters or soothsayers, the sorcerers, and the Chaldeans, to tell the king his dreams. So they came and stood before the king.

3 Î mpăratul le -a zis:,, Am visat un vis; duhul îmi este turburat, şi aş vrea să ştiu visul acela.``

And the king said to them, I had a dream and my spirit is troubled to know the dream.

4 H aldeii au răspuns împăratului în limba aramaică:,, Vecinic să trăieşti, împărate! Spune robilor tăi visul, şi-ţi vom arăta tîlcuirea lui!``

Then said the Chaldeans to the king in Aramaic, O king, live forever! Tell your servants the dream, and we will show the interpretation.

5 Î mpăratul a luat iarăş cuvîntul şi a zis Haldeilor:,, Mi -a scăpat din minte lucrul acela: dacă nu-mi veţi veţi face cunoscut visul şi tîlcuirea lui, veţi fi făcuţi bucăţi, şi casele voastre vor fi prefăcute într'un morman de murdării.

The king answered the Chaldeans, The thing is gone from me! And the decree goes forth from me and I say it with all emphasis: if you do not make known to me the dream with its interpretation, you shall be cut in pieces and your houses shall be made a dunghill!

6 D ar dacă-mi veţi spune visul şi tîlcuirea lui, veţi primi dela mine daruri şi răsplătiri, şi mare cinste. Deaceea, spuneţi-mi visul şi tălmăcirea lui!``

But if you show the dream and its interpretation, you shall receive from me gifts and rewards and great honor. So show me the dream and the interpretation of it.

7 E i au răspuns a doua oară:,, Să spună împăratul robilor săi visul, şi i -l vom tălmăci!``

They answered again, Let the king tell his servants the dream, and we will show the interpretation of it.

8 Î mpăratul a luat iarăş cuvîntul şi a zis:,, Văd, cu adevărat, că voiţi să cîştigaţi vreme, pentru că vedeţi că lucrul mi -a scăpat din minte.

The king answered, I know with certainty that you are trying to gain time, because you see the thing is gone from me and because you see that my word is sure:

9 D acă deci nu-mi veţi spune visul, vă aşteaptă pe toţi aceeaş soartă, fiindcă vreţi să vă înţelegeţi ca să-mi spuneţi minciuni şi neadevăruri, pînă se vor schimba vremurile. De aceea, spuneţi-mi visul, ca să ştiu dacă sînteţi în stare să mi -l şi tîlcuiţi!``

If you will not make known to me the dream, there is but one sentence for you; for you have prepared lying and corrupt words to speak before me until the time is changed. Therefore tell me the dream, and I will know that you can tell me the interpretation of it.

10 H aldeii au răspuns împăratului:,, Nu este nimeni pe pămînt, care să poată spune ce cere împăratul; deaceea niciodată niciun împărat, oricît de mare şi puternic ar fi fost, n'a cerut aşa ceva dela niciun vrăjitor, cititor în stele sau Haldeu!

The Chaldeans answered before the king and said, There is not a man on earth who can show the king this matter, for no king, lord, or ruler has asked such a thing of any magician or enchanter or Chaldean.

11 C e cere împăratul este greu; nu este nimeni care să spună lucrul acesta împăratului, afară de zei, a căror locuinţă nu este printre muritori!``

A rare and weighty thing indeed the king requires! None except the gods can reveal it to the king, and their dwelling is not with flesh.

12 L a auzul acestor cuvinte, împăratul s'a mîniat, şi s'a supărat foarte tare. A poruncit să piardă pe toţi înţelepţii Babilonului.

For this cause the king was angry and very furious and commanded that all the wise men of Babylon be destroyed.

13 H otărîrea ieşise, înţelepţii începuseră să fie omorîţi, şi căutau şi pe Daniel şi pe tovarăşii lui, ca să -i piardă.

So the decree went forth that the wise men were to be killed, and sought Daniel and his companions to be slain.

14 A tunci Daniel a vorbit cu minte şi cu judecată lui Arioc, căpetenia străjerilor împăratului, care ieşise să omoare pe înţelepţii Babilonului.

Then Daniel returned an answer which was full of prudence and wisdom to Arioch the captain or executioner of the king’s guard, who had gone forth to slay the wise men of Babylon.

15 A luat cuvîntul şi a zis lui Arioc, căpitanul împăratului:,, Pentruce a dat împăratul o poruncă atît de aspră?`` Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile.

He said to Arioch, the king’s captain, Why is the decree so urgent and hasty from the king? Then Arioch explained the matter to Daniel.

16 Ş i Daniel s'a dus la împărat, şi l -a rugat să -i dea vreme ca să dea împăratului tîlcuirea.

And Daniel went in and desired of the king that he would set a date and give him time, and he would show the king the interpretation.

17 A poi Daniel s'a dus în casa lui, şi a spus despre lucrul acesta tovarăşilor săi Hanania, Mişael şi Azaria,

Then Daniel went to his house and made the thing known to Hananiah, Mishael, and Azariah, his companions,

18 r ugîndu -i să ceară îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină, ca să nu piară Daniel şi tovarăşii săi odată cu ceilalţi înţelepţi ai Babilonului.

So that they would desire and request mercy of the God of heaven concerning this secret, that Daniel and his companions should not perish with the rest of the wise men of Babylon.

19 D upă aceea i s'a descoperit lui Daniel taina într'o vedenie în timpul nopţii. Şi Daniel a binecuvîntat pe Dumnezeul cerurilor.

Then the secret was revealed to Daniel in a vision of the night, and Daniel blessed the God of heaven.

20 D aniel a luat cuvîntul şi a zis:,, Binecuvîntat să fie Numele lui Dumnezeu, din vecinicie în vecinicie! A Lui este înţelepciunea şi puterea.

Daniel answered, Blessed be the name of God forever and ever! For wisdom and might are His!

21 E l schimbă vremurile şi împrejurările; El răstoarnă şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi pricepere celor pricepuţi!

He changes the times and the seasons; He removes kings and sets up kings. He gives wisdom to the wise and knowledge to those who have understanding!

22 E l descopere ce este adînc şi ascuns; El ştie ce este în întunerec şi la El locuieşte lumina....

He reveals the deep and secret things; He knows what is in the darkness, and the light dwells with Him!

23 P e Tine, Dumnezeul părinţilor mei, Te slăvesc şi Te laud că mi-ai dat înţelepciune şi putere, şi mi-ai făcut cunoscut ce Ţi-am cerut noi; căci ne-ai descoperit taina împăratului!``.

I thank You and praise You, O God of my fathers, Who has given me wisdom and might and has made known to me now what we desired of You, for You have made known to us the solution to the king’s problem.

24 D upă aceea, Daniel s'a dus la Arioc, căruia îi poruncise împăratul să piardă pe înţelepţii Babilonului; s'a dus, şi i -a vorbit aşa:,, Nu pierde pe înţelepţii Babilonului! Du-mă înaintea împăratului, şi voi da împăratului tîlcuirea!``

Therefore Daniel went to Arioch, whom the king had appointed to destroy the wise men of Babylon; he went and said thus to him: Do not destroy the wise men of Babylon! Bring me in before the king, and I will show to the king the interpretation.

25 A rioc a dus degrabă pe Daniel înaintea împăratului, şi i -a vorbit aşa:,, Am găsit între prinşii de război ai lui Iuda un om care va da împăratului tîlcuirea!``

Then Arioch brought in Daniel before the king in haste and said thus to him: I have found a man of the captives of Judah who will make known to the king the interpretation.

26 Î mpăratul a luat cuvîntul şi a zis lui Daniel, care se numea Beltşaţar:,, Eşti tu în stare să-mi spui visul pe care l-am visat şi tîlcuirea lui?``

The king said to Daniel, whose name was Belteshazzar, Are you able to make known to me the dream which I have seen and the interpretation of it?

27 D aniel a răspuns înaintea împăratului, şi a zis:,, Ce cere împăratul este o taină pe care înţelepţii, cititorii în stele, vrăjitorii şi ghicitorii nu sînt în stare s'o descopere împăratului.

Daniel answered the king, The secret which the king has demanded neither the wise men, enchanters, magicians, nor astrologers can show the king,

28 D ar este în ceruri un Dumnezeu, care descopere tainele, şi care face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce se va întîmpla în vremurile de pe urmă. Iată visul tău şi vedeniile pe cari le-ai avut în patul tău.

But there is a God in heaven Who reveals secrets, and He has made known to King Nebuchadnezzar what it is that shall be in the latter days (at the end of days). Your dream and the visions in your head upon your bed are these:

29 Î n patul tău, împărate, ţi-au venit în minte gînduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri; şi Celce descopere tainele ţi -a făcut cunoscut ce se va întîmpla.

As for you, O king, as you were lying upon your bed thoughts came into your mind about what should come to pass hereafter, and He Who reveals secrets was making known to you what shall come to pass.

30 Î nsă dacă mi s'a descoperit taina aceasta, nu înseamnă că este în mine o înţelepciune mai mare decît a tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea împăratului tîlcuirea ei, şi să afli ce-ţi doreşte inima să ştii.

But as for me, this secret is not revealed to me for any wisdom that I have more than anyone else living, but in order that the interpretation may be made known to the king and that you may know the thoughts of your heart and mind.

31 T u, împărate, te uitai, şi iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, şi de o strălucire nemai pomenită. Stătea în picioare înaintea ta, şi înfăţişarea lui era înfricoşătoare.

You, O king, saw, and behold, a great image. This image which was mighty and of exceedingly great brightness stood before you, and the appearance of it was frightening and terrible.

32 C apul chipului acestuia era de aur curat; pieptul şi braţele îi erau de argint; pîntecele şi coapsele îi erau de aramă;

As for this image, its head was of fine gold, its breast and its arms of silver, its belly and its thighs of bronze,

33 f luierele picioarele, de fer; picioarele, parte de fer, şi parte de lut.

Its legs of iron, its feet partly of iron and partly of clay.

34 T u te uitai la el, şi s'a deslipit o piatră, fără ajutorul vreunei mîni, a izbit picioarele de fer şi de lut ale chipului, şi le -a făcut bucăţi.

As you looked, a Stone was cut out without human hands, which smote the image on its feet of iron and clay and broke them to pieces.

35 A tunci ferul, lutul, arama, argintul şi aurul s'au sfărîmat împreună şi s'au făcut ca pleava din arie vara; le -a luat vîntul, şi nici urmă nu s'a mai găsit din ele. Dar piatra, care sfărîmase chipul, s'a făcut un munte mare, şi a umplut tot pămîntul.

Then the iron, the clay, the bronze, the silver, and the gold were broken and crushed together and became like the chaff of the summer threshing floors, and the wind carried them away so that not a trace of them could be found. And the Stone that smote the image became a great mountain or rock and filled the whole earth.

36 I ată visul. Acum îi vom spune şi tîlcuirea înaintea împăratului.

This was the dream, and we will tell the interpretation of it to the king.

37 T u, împărate, eşti împăratul împăraţilor, căci Dumnezeul cerurilor ţi -a dat împărăţie, putere, bogăţie şi slavă.

You, O king, are king of the kings to whom the God of heaven has given the kingdom, the power, the might, and the glory.

38 E l ţi -a dat în mîni, ori unde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele cîmpului şi păsările cerului, şi te -a făcut stăpîn peste toate acestea: tu eşti capul de aur!

And wherever the children of men dwell, and the beasts of the field, and the birds of the heavens—He has given them into your hand and has made you to rule over them all. You are the head of gold.

39 D upă tine, se va ridica o altă împărăţie, mai neînsemnată decît a ta; apoi o a treia împărăţie, care va fi de aramă, şi care va stăpîni peste tot pămîntul.

And after you shall arise another kingdom, inferior to you, and still a third kingdom of bronze which shall bear rule over all the earth.

40 V a fi o a patra împărăţie, tare ca ferul; după cum ferul sfărîmă şi rupe totul, şi ea va sfărîma şi va rupe totul, ca ferul care face totul bucăţi.

And the fourth kingdom shall be strong as iron, since iron breaks to pieces and subdues all things; and like iron which crushes, it shall break and crush all these.

41 Ş i după cum ai văzut picioarele şi degetele picioarelor parte de lut de olar şi parte de fer, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi împărţită; dar va rămînea în ea ceva din tăria ferului, tocmai aşa cum ai văzut ferul amestecat cu lutul.

And as you saw the feet and toes, partly of clay and partly of iron, it shall be a divided kingdom; but there shall be in it some of the firmness and strength of iron, just as you saw the iron mixed with miry clay.

42 Ş i după cum degetele dela picioare erau parte de fer şi parte de lut, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi în parte tare şi în parte plăpîndă.

And as the toes of the feet were partly of iron and partly of clay, so the kingdom shall be partly strong and partly brittle and broken.

43 D acă ai văzut ferul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omeneşti de căsătorie, dar nu vor fi lipiţi unul de altul, după cum ferul nu se poate uni cu lutul.

And as you saw the iron mixed with miry and earthen clay, so they shall mingle themselves in the seed of men; but they will not hold together, even as iron does not mingle itself with clay.

44 D ar în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie, care nu va fi nimicită niciodată, şi care nu va trece supt stăpînirea unui alt popor. Ea va sfărîma şi va nimici toate acele împărăţii, şi ea însăş va dăinui vecinic.

And in the days of these kings shall the God of heaven set up a kingdom which shall never be destroyed, nor shall its sovereignty be left to another people; but it shall break and crush and consume all these kingdoms and it shall stand forever.

45 A ceasta înseamnă piatra, pe care ai văzut -o deslipindu-se din munte, fără ajutorul vreunei mîni, şi care a sfărîmat ferul, arama, lutul, argintul şi aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut împăratului ce are să se întîmple după aceasta. Visul este adevărat, şi tîlcuirea lui este temeinică.``

Just as you saw that the Stone was cut out of the mountain without hands and that it broke in pieces the iron, the bronze, the clay, the silver, and the gold, the great God has made known to the king what shall come to pass hereafter. The dream is certain and the interpretation of it is sure.

46 A tunci împăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la pămînt şi s'a închinat înaintea lui Daniel, şi a poruncit să i se aducă jertfe de mîncare şi miresme.

Then King Nebuchadnezzar fell on his face and paid homage to Daniel and ordered that an offering and incense should be offered up to him.

47 Î mpăratul a vorbit lui Daniel şi a zis:,, Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul împăraţilor, şi El descopere tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!``

The king answered Daniel, Of a truth your God is the God of gods and the Lord of kings and a Revealer of secret mysteries, seeing that you could reveal this secret mystery!

48 A poi împăratul a înălţat pe Daniel, şi i -a dat daruri multe şi bogate; i -a dat stăpînire peste tot ţinutul Babilonului, şi l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor Babilonului.

Then the king made Daniel great and gave him many great gifts, and he made him to rule over the whole province of Babylon and to be chief governor over all the wise men of Babylon.

49 D aniel a rugat pe împărat să dea grija trebilor ţinutului Babilonului în mîna lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului.

And Daniel requested of the king and he appointed Shadrach, Meshach, and Abednego over the affairs of the province of Babylon. But Daniel remained in the gate of the king.