1 D upă aceea Domnul a mai rînduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile, pe unde avea să treacă El.

Now after this the Lord chose and appointed seventy others and sent them out ahead of Him, two by two, into every town and place where He Himself was about to come (visit).

2 Ş i le -a zis:,, Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

And He said to them, The harvest indeed is abundant '> there is much ripe grain], but the farmhands are few. Pray therefore the Lord of the harvest to send out laborers into His harvest.

3 D uceţi-vă; iată, vă trimet ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

Go your way; behold, I send you out like lambs into the midst of wolves.

4 S ă nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte, şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum.

Carry no purse, no provisions bag, no sandals; refrain from saluting and wishing anyone well along the way.

5 Î n orice casă veţi intra, să ziceţi întîi:,, Pacea să fie peste casa aceasta!``

Whatever house you enter, first say, Peace be to this household! '> Freedom from all the distresses that result from sin be with this family].

6 Ş i dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămînea peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.

And if anyone of peace and blessedness is there, the peace and blessedness you wish shall come upon him; but if not, it shall come back to you.

7 S ă rămîneţi în casa aceea, şi să mîncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă.

And stay on in the same house, eating and drinking what they provide, for the laborer is worthy of his wages. Do not keep moving from house to house.

8 Î n oricare cetate veţi intra şi unde vă vor primi oamenii, să mîncaţi ce vi se va pune înainte;

Whenever you go into a town and they receive and accept and welcome you, eat what is set before you;

9 s ă vindecaţi pe bolnavii cari vor fi acolo, şi să le ziceţi:,,Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

And heal the sick in it and say to them, The kingdom of God has come close to you.

10 D ar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei, şi să ziceţi:

But whenever you go into a town and they do not receive and accept and welcome you, go out into its streets and say,

11 S cuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră, care s'a lipit de picioarele noastre; totuş să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

Even the dust of your town that clings to our feet we are wiping off against you; yet know and understand this: the kingdom of God has come near you.

12 E u vă spun că, în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decît pentru cetatea aceea.

I tell you, it shall be more tolerable in that day for Sodom than for that town.

13 V ai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon lucrările puternice cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit stînd în sac şi cenuşă.

Woe to you, Chorazin! Woe to you, Bethsaida! For if the mighty miracles performed in you had been performed in Tyre and Sidon, they would have repented long ago, sitting in sackcloth and ashes.

14 D e aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi.

However, it shall be more tolerable in the judgment for Tyre and Sidon than for you.

15 Ş i tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă în Locuinţa morţilor.

And you, Capernaum, will you be exalted unto heaven? You shall be brought down to Hades (the regions of the dead).

16 C ine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine, nesocoteşte pe Cel ce M'a trimes pe Mine.``

He who hears and heeds you hears and heeds Me; and he who slights and rejects you slights and rejects Me; and he who slights and rejects Me slights and rejects Him who sent Me.

17 C ei şaptezeci s'au întors plini de bucurie, şi au zis:,, Doamne, chiar şi dracii ne sînt supuşi în Numele Tău.``

The seventy returned with joy, saying, Lord, even the demons are subject to us in Your name!

18 I sus le -a zis:,, Am văzut pe Satana căzînd ca un fulger din cer.``

And He said to them, I saw Satan falling like a lightning from heaven.

19 I ată că v'am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.

Behold! I have given you authority and power to trample upon serpents and scorpions, and over all the power that the enemy; and nothing shall in any way harm you.

20 T otuş, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sînt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sînt scrise în ceruri.``

Nevertheless, do not rejoice at this, that the spirits are subject to you, but rejoice that your names are enrolled in heaven.

21 Î n ceasul acela, Isus S'a bucurat în Duhul Sfînt, şi a zis:,, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului; Te laud pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.``

In that same hour He rejoiced and gloried in the Holy Spirit and said, I thank You, Father, Lord of heaven and earth, that You have concealed these things from the wise and understanding and learned, and revealed them to babes (the childish, unskilled, and untaught). Yes, Father, for such was Your gracious will and choice and good pleasure.

22 T oate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.``

All things have been given over into My power by My Father; and no one knows Who the Son is except the Father, or Who the Father is except the Son and anyone to whom the Son may choose to reveal and make Him known.

23 A poi S'a întors spre ucenici, şi le -a spus de o parte:,, Ferice de ochii cari văd lucrurile, pe cari le vedeţi voi!

Then turning to His disciples, He said privately, Blessed (happy, to be envied) are those whose eyes see what you see!

24 C ăci vă spun că mulţi prooroci şi împăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n'au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n'au auzit.``

For I tell you that many prophets and kings longed to see what you see and they did not see it, and to hear what you hear and they did not hear it.

25 U n învăţător al Legii s'a sculat să ispitească pe Isus şi I -a zis:,,Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

And then a certain lawyer arose to try (test, tempt) Him, saying, Teacher, what am I to do to inherit everlasting life ?

26 I sus i -a zis:,, Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?``

Jesus said to him, What is written in the Law? How do you read it?

27 E l a răspuns:,, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

And he replied, You must love the Lord your God with all your heart and with all your soul and with all your strength and with all your mind; and your neighbor as yourself.

28 B ine ai răspuns``, i -a zis Isus;,, fă aşa, şi vei avea viaţa vecinică.``

And Jesus said to him, You have answered correctly; do this, and you will live.

29 D ar el, care vroia să se îndreptăţească, a zis lui Isus:,,Şi cine este aproapele meu?``

And he, determined to acquit himself of reproach, said to Jesus, And who is my neighbor?

30 I sus a luat din nou cuvîntul, şi a zis:,, Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tîlhari, cari l-au desbrăcat, l-au jăfuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.

Jesus, taking him up, replied, A certain man was going from Jerusalem down to Jericho, and he fell among robbers, who stripped him of his clothes and belongings and beat him and went their way, '> unconcernedly] leaving him half dead, as it happened.

31 D in întîmplare, se cobora pe acelaş drum un preot; şi, cînd a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.

Now by coincidence a certain priest was going down along that road, and when he saw him, he passed by on the other side.

32 U n Levit trecea şi el prin locul acela; şi cînd l -a văzut, a trecut înainte pe alături.

A Levite likewise came down to the place and saw him, and passed by on the other side.

33 D ar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi cînd l -a văzut, i s'a făcut milă de el.

But a certain Samaritan, as he traveled along, came down to where he was; and when he saw him, he was moved with pity and sympathy,

34 S 'a apropiat de i -a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l -a pus pe dobitocul lui, l -a dus la un han, şi a îngrijit de el.

And went to him and dressed his wounds, pouring on oil and wine. Then he set him on his own beast and brought him to an inn and took care of him.

35 A doua zi, cînd a pornit la drum, a scos doi lei, i -a dat hangiului, şi i -a zis:,, Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întorcere.``

And the next day he took out two denarii and gave to the innkeeper, saying, Take care of him; and whatever more you spend, I will repay you when I return.

36 C are dintr'aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tîlhari?``

Which of these three do you think proved himself a neighbor to him who fell among the robbers?

37 C elce şi -a făcut milă cu el``, a răspuns învăţătorul Legii.,, Du-te de fă şi tu la fel``, i -a zis Isus.

He answered, The one who showed pity and mercy to him. And Jesus said to him, Go and do likewise.

38 P e cînd era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într'un sat. Şi o femeie, numită Marta, L -a primit în casa ei.

Now while they were on their way, it occurred that Jesus entered a certain village, and a woman named Martha received and welcomed Him into her house.

39 E a avea o soră numită Maria, care s'a aşezat jos la picioarele Domnului, şi asculta cuvintele Lui.

And she had a sister named Mary, who seated herself at the Lord’s feet and was listening to His teaching.

40 M arta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El, şi I -a zis:,, Doamne, nu-Ţi pasă că soru-mea m'a lăsat să slujesc singură? Zi -i dar să-mi ajute.``

But Martha was distracted with much serving; and she came up to Him and said, Lord, is it nothing to You that my sister has left me to serve alone? Tell her then to help me!

41 D rept răspuns, Isus i -a zis:,, Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămînţi tu,

But the Lord replied to her by saying, Martha, Martha, you are anxious and troubled about many things;

42 d ar un singur lucru trebuieşte. Maria şi -a ales partea cea bună, care nu i se va lua.``

There is need of only one or but a few things. Mary has chosen the good portion '> that which is to her advantage], which shall not be taken away from her.