Faptele Apostolilor 27 ~ Acts 27

picture

1 D upă ce s'a hotărît să plecăm cu corabia în Italia, pe Pavel şi pe alţi cîţiva întemniţaţi i-au dat pe mîna unui sutaş al cetei de ostaşi Augusta, numit Iuliu.

Now when it was determined that we should sail for Italy, they turned Paul and some other prisoners over to a centurion of the imperial regiment named Julius.

2 N e-am suit într'o corabie dela Adramit, care avea să meargă pe coasta Asiei, şi am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic.

And going aboard a ship from Adramyttium which was about to sail for the ports along the coast of Asia, we put out to sea; and Aristarchus, a Macedonian from Thessalonica, accompanied us.

3 A doua zi, am ajuns la Sidon; şi Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i -a dat voie să meargă pe la prietenii săi, şi să fie îngrijit de ei.

The following day we landed at Sidon, and Julius treated Paul in a loving way, with much consideration (kindness and care), permitting him to go to his friends and be refreshed and be cared for.

4 D upă ce am plecat de acolo, am plutit pe lîngă Cipru, pentrucă vînturile erau potrivnice.

After putting to sea from there we passed to the leeward (south side) of Cyprus, for the winds were contrary to us.

5 D upă ce am trecut marea care scaldă Cilicia şi Pamfilia, am ajuns la Mira în Licia.

And when we had sailed over of sea which lies off Cilicia and Pamphylia, we reached Myra in Lycia.

6 A colo sutaşul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, şi ne -a suit în ea.

There the centurion found an Alexandrian ship bound for Italy, and he transferred us to it.

7 T imp de mai multe zile, am mers încet cu corabia, şi nu fără greutate am atins înălţimea Cnid, unde nu ne -a lăsat vîntul să ne oprim. Am trecut pe la capătul Cretei, alături de Salmona.

For a number of days we made slow progress and arrived with difficulty off Cnidus; then, as the wind did not permit us to proceed, we went under the lee (shelter) of Crete off Salmone,

8 D e abia am mers cu corabia pe marginea insulei, şi am ajuns la un loc numit,, Limanuri bune``, de care era aproape cetatea Lasea.

And coasting along it with difficulty, we arrived at a place called Fair Havens, near which is located the town of Lasea.

9 T recuse destul de multă vreme, şi călătoria pe mare se făcea primejdioasă, pentrucă trecuse chiar şi vremea,, postului``. De aceea Pavel a înştiinţat pe ceilalţi,

But as much time had been lost and navigation was already dangerous, for the time for the Fast had already gone by, Paul warned and advised them,

10 ş i le -a zis:,, Oamenilor, călătoria văd că nu se va face fără primejdie şi fără multă pagubă, nu numai pentru încărcătură şi pentru corabie, dar chiar şi pentru vieţile noastre.

Saying, Sirs, I perceive that this voyage will be attended with disaster and much heavy loss, not only of the cargo and the ship but of our lives also.

11 S utaşul a ascultat mai mult de cîrmaci şi de stăpînul corăbiei de cît de vorbele lui Pavel.

However, the centurion paid greater attention to the pilot and to the owner of the ship than to what Paul said.

12 Ş i fiindcă limanul nu era bun de iernat, cei mai mulţi au fost de părere să plece cu corabia de acolo, ca să încerce să ajungă la Fenix, liman din Creta, aşezat spre miazăzi-apus şi spre miazănoapte-apus, ca să ierneze acolo.

And as the harbor was not well situated and so unsuitable to winter in, the majority favored the plan of putting to sea again from there, hoping somehow to reach Phoenice, a harbor of Crete facing southwest and northwest, and winter there.

13 Î ncepuse să sufle un vînt uşor de miazăzi; şi, ca unii cari se credeau stăpîni pe ţintă, au ridicat ancorele, şi au pornit cu corabia pe marginea Cretei.

So when the south wind blew softly, supposing they were gaining their object, they weighed anchor and sailed along Crete, hugging the coast.

14 D ar nu după multă vreme, s'a deslănţuit asupra insulei un vînt furtunos, numit Eurachilon.

But soon afterward a violent wind, called a northeaster, came bursting down from the island.

15 C orabia a fost luată de el, fără să poată lupta împotriva vîntului, şi ne-am lăsat duşi în voia lui.

And when the ship was caught and was unable to head against the wind, we gave up and, letting her drift, were borne along.

16 A m trecut repede pela partea de jos a unui ostrov, numit Clauda, şi abia am putut să punem mîna pe luntre.

We ran under the shelter of a small island called Cauda, where we managed with difficulty to draw the boat on deck and secure it.

17 D upă ce au ridicat -o în sus, au întrebuinţat mijloace de ajutor, au încins corabia cu frînghii; şi, de teamă să nu cadă peste Sirta, au lăsat pînzele în jos. Astfel s'au lăsat mînaţi de vînt.

After hoisting it on board, they used supports with ropes to undergird and brace the ship; then afraid that they would be driven into the Syrtis, they lowered the gear (sails and ropes) and so were driven along.

18 F iindcă eram bătuţi foarte tare de furtună, a doua zi au început să arunce în mare încărcătura din corabie,

As we were being dangerously tossed about by the violence of the storm, the next day they began to throw the freight overboard;

19 ş i a treia zi, noi, cu mînile noastre, am lepădat uneltele corăbiei.

And the third day they threw out with their own hands the ship’s equipment (the tackle and the furniture).

20 S oarele şi stelele nu s'au văzut mai multe zile, şi furtuna era aşa de puternică în cît la urmă pierdusem orice nădejde de scăpare.

And when neither sun nor stars were visible for many days and no small tempest kept raging about us, all hope of our being saved was finally abandoned.

21 O amenii nu mîncaseră de multă vreme. Atunci Pavel s'a sculat în mijlocul lor, şi a zis:,, Oamenilor, trebuia să mă ascultaţi, şi să nu fi pornit cu corabia din Creta, ca să fi scăpat de această primejdie şi de această pagubă.

Then as they had eaten nothing for a long time, Paul came forward into their midst and said, Men, you should have listened to me, and should not have put to sea from Crete and brought on this disaster and harm and misery and loss.

22 A cum vă sfătuiesc să fiţi cu voie bună; pentrucă nici unul din voi nu va pieri; şi nu va fi altă pierdere decît a corăbiei.

But now I beg you to be in good spirits and take heart, for there will be no loss of life among you but only of the ship.

23 U n înger al Dumnezeului, al căruia sînt eu, şi căruia Îi slujesc, mi s'a arătat azi noapte,

For this night there stood by my side an angel of the God to Whom I belong and Whom I serve and worship,

24 ş i mi -a zis:, Nu te teme, Pavele; tu trebuie să stai înaintea Cezarului; şi iată că Dumnezeu ţi -a dăruit pe toţi cei ce merg cu corabia împreună cu tine.``

And he said, Do not be frightened, Paul! It is necessary for you to stand before Caesar; and behold, God has given you all those who are sailing with you.

25 D e aceea, oamenilor, liniştiţi-vă, căci am încredere în Dumnezeu că se va întîmpla aşa cum mi s'a spus.

So keep up your courage, men, for I have faith (complete confidence) in God that it will be exactly as it was told me;

26 D ar trebuie să dăm peste un ostrov.``

But we shall have to be stranded on some island.

27 Î n noaptea a patrusprezecea, pe cînd eram împinşi încoace şi încolo cu corabia pe marea Adriatică, pela miezul nopţii, marinarii au bănuit că se apropie de pămînt.

The fourteenth night had come and we were drifting and being driven about in the Adriatic Sea, when about midnight the sailors began to suspect that they were drawing near to some land.

28 A u măsurat adîncimea apei, şi au găsit douăzeci de stînjeni; au mers puţin mai departe, au măsurat -o din nou, şi au găsit cincisprezece stînjeni.

So they took soundings and found twenty fathoms, and a little farther on they sounded again and found fifteen fathoms.

29 D e teamă să nu se lovească de stînci, au aruncat patru ancore înspre cîrma corăbiei, şi doreau să se facă ziuă.

Then fearing that we might fall off onto rocks, they dropped four anchors from the stern and kept wishing for daybreak to come.

30 D ar deoarece corăbierii căutau să fugă din corabie, şi slobozeau luntrea în mare, supt cuvînt că ar vrea să arunce ancorele în spre partea dinainte a corăbiei,

And as the sailors were trying to escape from the ship and were lowering the small boat into the sea, pretending that they were going to lay out anchors from the bow,

31 P avel a zis sutaşului şi ostaşilor:,, Dacă oamenii aceştia nu vor rămînea în corabie, nu puteţi fi scăpaţi.``

Paul said to the centurion and the soldiers, Unless these men remain in the ship, you cannot be saved.

32 A tunci ostaşii au tăiat funiile luntrii, şi au lăsat -o să cadă jos.

Then the soldiers cut away the ropes that held the small boat, and let it fall and drift away.

33 Î nainte de ziuă, Pavel a rugat pe toţi să mănînce, şi a zis:,, Astăzi sînt patrusprezece zile, decînd staţi mereu de veghe, şi n'aţi luat nimic de mîncare în gură.

While they waited until it should become day, Paul entreated them all to take some food, saying, This is the fourteenth day that you have been continually in suspense and on the alert without food, having eaten nothing.

34 D eaceea vă rog să mîncaţi, căci lucrul acesta este pentru scăparea voastră; şi nu vi se va pierde nici un păr din cap.``

So I urge (warn, exhort, encourage, advise) you to take some food —it will give you strength; for not a hair is to perish from the head of any one of you.

35 D upă ce a spus aceste vorbe, a luat pîne, a mulţămit lui Dumnezeu, înaintea tuturor, a frînt -o, şi a început să mănînce.

Having said these words, he took bread and, giving thanks to God before them all, he broke it and began to eat.

36 T oţi s'au îmbărbătat atunci, şi au luat şi ei de au mîncat.

Then they all became more cheerful and were encouraged and took food themselves.

37 Î n corabie eram de toţi: două sute şaptezeci şi şase de suflete.

All told there were 276 souls of us in the ship.

38 D upă ce s'au săturat, au uşurat corabia, aruncînd grîul în mare.

And after they had eaten sufficiently, to lighten the ship, throwing out the wheat into the sea.

39 C înd s'a făcut ziuă, n'au cunoscut pămîntul; dar au văzut de departe un golf, care avea maluri nisipoase, şi au hotărît să împingă corabia într'acolo, dacă va fi cu putinţă.

Now when it was day, they did not recognize it, but they noticed a bay with a beach on which they purposed to run the ship ashore if they possibly could.

40 A u tăiat ancorele, ca să le sloboadă în mare, şi au slăbit în acelaş timp funiile cîrmelor; apoi au ridicat ventrila cea mică după suflarea vîntului, şi s'au îndreptat spre mal.

So they cut the cables and severed the anchors and left them in the sea; at the same time unlashing the ropes that held the rudders and hoisting the foresail to the wind, they headed for the beach.

41 D ar au dat peste o limbă de pămînt, unde s'a înfipt corabia; şi partea dinainte a corăbiei s'a împlîntat şi stătea neclintită, pe cînd partea dinapoi a început să se rupă de izbitura valurilor.

But striking a crosscurrent (a place open to two seas) they ran the ship aground. The prow stuck fast and remained immovable, and the stern began to break up under the violent force of the waves.

42 O staşii au fost de părere să omoare pe cei întemniţaţi, ca să nu scape vreunul prin înot.

It was the counsel of the soldiers to kill the prisoners, lest any of them should swim to land and escape;

43 S utaşul însă, care voia să scape pe Pavel, i -a oprit dela gîndul acesta. A poruncit ca cei ce pot înota, să se arunce de pe corabie în apă, şi să iasă cei dintîi la pămînt;

But the centurion, wishing to save Paul, prevented their carrying out their purpose. He commanded those who could swim to throw themselves overboard first and make for the shore,

44 i ar ceilalţi să se aşeze unii pe scînduri, iar alţii pe frînturi de corabie, şi aşa s'a făcut că au ajuns toţi teferi la uscat.

And the rest on heavy boards or pieces of the vessel. And so it was that all escaped safely to land.