1 C înd a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici, şi, dupăce le -a dat sfaturi, şi -a luat ziua bună dela ei, şi a plecat în Macedonia.

After the uproar had ceased, Paul sent for the disciples and warned and consoled and urged and encouraged them; then he embraced them and told them farewell and set forth on his journey to Macedonia.

2 A străbătut ţinutul acesta, şi a dat ucenicilor o mulţime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia,

Then after he had gone through those districts and had warned and consoled and urged and encouraged the brethren with much discourse, he came to Greece.

3 u nde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar Iudeii i-au întins curse. Atunci s'a hotărît să se întoarcă prin Macedonia.

Having spent three months there, when a plot was formed against him by the Jews as he was about to set sail for Syria, he resolved to go back through Macedonia.

4 A vea ca tovarăşi pînă în Asia pe: Sopater din Berea, fiul lui Pir, Aristarh şi Secund din Tesalonic, Gaiu din Derbe, Timotei, precum şi Tihic şi Trofim cari erau din Asia.

He was accompanied by Sopater the son of Pyrrhus from Beroea, and by the Thessalonians Aristarchus and Secundus, and Gaius of Derbe and Timothy, and the Asians Tychicus and Trophimus.

5 A ceştia au luat -o înainte, şi ne-au aşteptat la Troa.

These went on ahead and were waiting for us at Troas,

6 I ar noi, după zilele praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi, şi, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am stat şapte zile.

But we sailed from Philippi after the days of Unleavened Bread, and in five days we joined them at Troas, where we remained for seven days.

7 Î n ziua dintîi a săptămînii, eram adunaţi la olaltă ca să frîngem pînea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor, şi şi -a lungit vorbirea pînă la miezul nopţii.

And on the first day of the week, when we were assembled together to break bread '> the Lord’s Supper], Paul discoursed with them, intending to leave the next morning; and he kept on with his message until midnight.

8 Î n odaia de sus, unde eram adunaţi, erau multe lumini.

Now there were numerous lights in the upper room where we were assembled,

9 Ş i un tînăr, numit Eutih, care şedea pe fereastră, a adormit deabinelea în timpul lungei vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut jos din catul al treilea, şi a fost ridicat mort.

And there was a young man named Eutychus sitting in the window. He was borne down with deep sleep as Paul kept on talking still longer, and completely overcome by sleep, he fell down from the third story and was picked up dead.

10 D ar Pavel s'a pogorît, s'a repezit spre el, l -a luat în braţe, şi a zis:,, Nu vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el.``

But Paul went down and bent over him and embraced him, saying, Make no ado; his life is within him.

11 D upă ce s'a suit iarăş, a frînt pînea, a cinat, şi a mai vorbit multă vreme pînă la ziuă. Apoi a plecat.

When Paul had gone back upstairs and had broken bread and eaten, and after he had talked confidentially and communed with them for a considerable time—until daybreak —he departed.

12 F lăcăul a fost adus viu, şi lucrul acesta a fost pricina unei mari mîngîieri.

They took the youth home alive, and were not a little comforted and cheered and refreshed and encouraged.

13 N oi am venit înaintea lui Pavel la corabie, şi am plecat cu corabia la Asos, unde ne învoiserăm să ne întîlnim din nou; pentrucă el trebuia să facă drumul pe jos.

But going on ahead to the ship, the rest of us set sail for Assos, intending to take Paul aboard there, for that was what he had directed, intending himself to go by land.

14 C înd s'a întîlnit cu noi în Asos, l-am luat în corabie, şi ne-am dus la Mitilene.

So when he met us at Assos, we took him aboard and sailed on to Mitylene.

15 D e aici am mers pe mare, şi a doua zi am ajuns în faţa insulei Chios. În ziua următoare, deabea am atins Samos, ne-am oprit în Troghilion, şi a doua zi am venit la Milet.

And sailing from there, we arrived the day after at a point opposite Chios; the following day we struck across to Samos, and the next day we arrived at Miletus.

16 P avel se hotărîse să treacă pe lîngă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu peardă vremea în Asia; căci se grăbea ca, dacă -i va fi cu putinţă, să fie în Ierusalim de ziua Cincizecimii.

For Paul had determined to sail on past Ephesus, lest he might have to spend time in Asia; for he was hastening on so that he might reach Jerusalem, if at all possible, by the day of Pentecost.

17 Î nsă din Milet, Pavel a trimes la Efes, şi a chemat pe presbiterii Bisericii.

However, from Miletus he sent to Ephesus and summoned the elders of the church.

18 C înd au venit la el, le -a zis:,,Ştiţi cum m'am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintîi, în care am pus piciorul pe pămîntul Asiei.

And when they arrived he said to them: You yourselves are well acquainted with my manner of living among you from the first day that I set foot in Asia, and how I continued afterward,

19 A m slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrămi, şi în mijlocul încercărilor, pe cari mi le ridicau uneltirile Iudeilor.

Serving the Lord with all humility in tears and in the midst of adversity (affliction and trials) which befell me, due to the plots of the Jews;

20 Ş tiţi că n'am ascuns nimic din ce vă era de folos, şi nu m'am temut să vă propovăduiesc şi să vă învăţ înaintea norodului şi în case,

How I did not shrink from telling you anything that was for your benefit and teaching you in public meetings and from house to house,

21 ş i să vestesc Iudeilor şi Grecilor: pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos.

But constantly and earnestly I bore testimony both to Jews and Greeks, urging them to turn in repentance '> that is due] to God and to have faith in our Lord Jesus Christ '> that is due Him].

22 Ş i acum, iată că, împins de duhul, mă duc la Ierusalim, fără să ştiu ce mi se va întîmpla acolo.

And now, you see, I am going to Jerusalem, bound by the Spirit and obligated and compelled by the spirit, not knowing what will befall me there—

23 N umai, Duhul Sfînt mă înştiinţează din cetate în cetate că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri.

Except that the Holy Spirit clearly and emphatically affirms to me in city after city that imprisonment and suffering await me.

24 D ar eu nu ţin numai decît la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfîrşesc cu bucurie calea şi slujba, pe care am primit -o dela Domnul Isus, ca să vestesc Evaghelia harului lui Dumnezeu.

But none of these things move me; neither do I esteem my life dear to myself, if only I may finish my course with joy and the ministry which I have obtained from the Lord Jesus, faithfully to attest to the good news (Gospel) of God’s grace (His unmerited favor, spiritual blessing, and mercy).

25 Ş i acum, ştiu că nu-mi veţi mai vedea faţa, voi toţi aceia, în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăţia lui Dumnezeu.

And now, observe, I perceive that all of you, among whom I have gone in and out proclaiming the kingdom, will see my face no more.

26 D e aceea vă mărturisesc astăzi, că sînt curat de sîngele tuturor.

Therefore I testify and protest to you on this day that I am clean and innocent and not responsible for the blood of any of you.

27 C ăci nu m'am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.

For I never shrank or kept back or fell short from declaring to you the whole purpose and plan and counsel of God.

28 L uaţi seama dar la voi înşivă şi la toată turma peste care v'a pus Duhul Sfînt episcopi (Sau: priveghetori.), ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care a cîştigat -o cu însuş sîngele Său.

Take care and be on guard for yourselves and the whole flock over which the Holy Spirit has appointed you bishops and guardians, to shepherd (tend and feed and guide) the church of the Lord or of God which He obtained for Himself with His own blood.

29 Ş tiu bine că, după plecarea mea, se vor vîrî între voi lupi răpitori, cari nu vor cruţa turma;

I know that after I am gone, ferocious wolves will get in among you, not sparing the flock;

30 ş i se vor scula din mijlocul vostru oameni, cari vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor.

Even from among your own selves men will come to the front who, by saying perverse (distorted and corrupt) things, will endeavor to draw away the disciples after them.

31 D e aceea vegheaţi, şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi nopate, n'am încetat să sfătuiesc cu lacrămi pe fiecare din voi.

Therefore be always alert and on your guard, being mindful that for three years I never stopped night or day seriously to admonish and advise and exhort you one by one with tears.

32 Ş i acum, fraţilor, vă încredinţez în mîna lui Dumnezeu şi a Cuvîntului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte, şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi.

And now, I commit you to God. And I commend you to the Word of His grace. It is able to build you up and to give you inheritance among all God’s set-apart ones (those consecrated, purified, and transformed of soul).

33 N 'am rîvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva.

I coveted no man’s silver or gold or garments.

34 S inguri ştiţi că mînile acestea au lucrat pentru trebuinţele mele şi ale celor ce erau cu mine.

You yourselves know personally that these hands ministered to my own needs and those who were with me.

35 Î n toate privinţele v'am dat o pildă, şi v'am arătat că, lucrînd astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuş a zis:, Este mai ferice să dai decît să primeşti.``

In everything I have pointed out to you that, by working diligently in this manner, we ought to assist the weak, being mindful of the words of the Lord Jesus, how He Himself said, It is more blessed (makes one happier and more to be envied) to give than to receive.

36 D upă ce a vorbit asfel, a îngenuncheat, şi s'a rugat împreună cu ei toţi.

Having spoken thus, he knelt down with them all and prayed.

37 Ş i au izbucnit cu toţii în lacrămi, au căzut pe grumazul lui Pavel, şi l-au sărutat.

And they all wept freely and threw their arms around Paul’s neck and kissed him fervently and repeatedly,

38 C ăci erau întristaţi mai ales de vorba, pe care le -o spusese el, că nu -i vor mai vedea faţa. Şi l-au petrecut pînă la corabie.

Being especially distressed and sorrowful because he had stated that they were about to see his face no more. And they accompanied him to the ship.