2 Imparati 4 ~ 2 Kings 4

picture

1 O femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei:,, Robul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l -a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să -i facă robi.``

Now the wife of a son of the prophets cried to Elisha, Your servant my husband is dead, and you know that your servant feared the Lord. But the creditor has come to take my two sons to be his slaves.

2 E lisei i -a zis:,, Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai acasă?`` Ea a răspuns:,, Roaba ta n'are acasă decît un vas cu untdelemn.

Elisha said to her, What shall I do for you? Tell me, what have you in the house? She said, Your handmaid has nothing in the house except a jar of oil.

3 Ş i el a zis:,, Du-te de cere vase de afară dela toţi vecinii tăi, vase goale, şi nu cere puţine.

Then he said, Go around and borrow vessels from all your neighbors, empty vessels—and not a few.

4 C înd te vei întoarce, închide uşa după tine şi după copiii tăi; toarnă din untdelemn în toate aceste vase, şi pune deoparte pe cele pline.``

And when you come in, shut the door upon you and your sons. Then pour out into all those vessels, setting aside each one when it is full.

5 A tunci ea a plecat dela el. A închis uşa după ea şi după copiii ei; ei îi apropiau vasele, şi ea turna din untdelemn în ele.

So she went from him and shut the door upon herself and her sons, who brought to her the vessels as she poured the oil.

6 C înd s'au umplut vasele, ea a zis fiului său:,, Mai dă-mi un vas.`` Dar el i -a răspuns:,, Nu mai este niciun vas.`` Şi n'a mai curs untdelemn.

When the vessels were all full, she said to her son, Bring me another vessel. And he said to her, There is not a one left. Then the oil stopped multiplying.

7 E a s'a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Şi el a zis:,, Du-te de vinde untdelemnul, şi plăteşte-ţi datoria; iar cu ce va rămînea, vei trăi tu şi fiii tăi.``

Then she came and told the man of God. He said, Go, sell the oil and pay your debt, and you and your sons live on the rest.

8 I ntr'o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănînce la ea. Şi ori de cîte ori trecea, se ducea să mănînce la ea.

One day Elisha went on to Shunem, where a rich and influential woman lived, who insisted on his eating a meal. Afterward, whenever he passed by, he stopped there for a meal.

9 E a a zis bărbatului ei:,, Iată, ştiu că omul acesta care trece totdeauna pela noi, este un om sfînt al lui Dumnezeu.

And she said to her husband, Behold now, I perceive that this is a holy man of God who passes by continually.

10 S ă facem o mică odaie sus cu ziduri, şi să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, ca să stea acolo cînd va veni la noi.

Let us make a small chamber on the and put there for him a bed, a table, a chair, and a lamp. Then whenever he comes to us, he can go here.

11 E lisei, întorcîndu-se la Sunem, s'a dus în odaia de sus şi s'a culcat acolo.

One day he came and turned into the chamber and lay there.

12 E l a zis slujitorului său Ghehazi:,, Cheamă pe Sunamita aceasta!`` Ghehazi a chemat -o, şi ea a venit înaintea lui.

And he said to Gehazi his servant, Call this Shunammite. When he had called her, she stood before him.

13 Ş i Elisei a zis lui Ghehazi:,, Spune -i:, Iată, pentru noi tu ţi-ai făcut toată turburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine împăratului sau căpeteniei oştirii?`` Ea a răspuns:,, Eu locuiesc liniştită în mijlocul poporului meu.``

And he said to Gehazi, Say now to her, You have been most painstakingly and reverently concerned for us; what is to be done for you? Would you like to be spoken for to the king or to the commander of the army? She answered, I dwell among my own people.

14 Ş i el a zis:,, Ce să fac pentru ea?`` Ghehazi a răspuns:,, Ea n'are fiu, şi bărbatul ei este bătrîn.``

Later Elisha said, What then is to be done for her? Gehazi answered, She has no child and her husband is old.

15 Ş i el a zis:,, Cheamă -o!`` Ghehazi a chemat -o, şi ea a venit la uşă.

He said, Call her. called her, and she stood in the doorway.

16 E lisei i -a zis:,, La anul pe vremea aceasta, vei ţinea în braţe un fiu.`` Şi ea a zis:,, Nu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!

Elisha said, At this season when the time comes round, you shall embrace a son. She said, No, my lord, you man of God, do not lie to your handmaid.

17 F emeia a rămas însărcinată, şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, cum îi spusese Elisei.

But the woman conceived and bore a son at that season the following year, as Elisha had said to her.

18 C opilul s'a făcut mare. Şi într'o zi cînd se dusese pela tatăl său la secerători,

When the child had grown, he went out one day to his father with the reapers.

19 a zis tatălui său:,, Capul meu! Capul meu!`` Tatăl a zis slujitorului său:,, Du -l la mamă-sa!``

But he said to his father, My head, my head! The man said to his servant, Carry him to his mother.

20 S lujitorul l -a luat şi l -a dus la mamă-sa. Şi copilul a stat pe genunchii mamei sale pînă la amează, şi apoi a murit.

And when he was brought to his mother, he sat on her knees till noon, and then died.

21 E a s'a suit, l -a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa după ea, şi a ieşit.

And she went up and laid him on the bed of the man of God, and shut the door upon him and went out.

22 A chemat pe bărbatul ei, şi a zis:,, Trimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă; vreau să mă duc în grabă la omul lui Dumnezeu, şi apoi mă voi întoarce.``

And she called to her husband and said, Send me one of the servants and one of the donkeys, that I may go quickly to the man of God and come back again.

23 Ş i el a zis:,, Pentruce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat.`` Ea a răspuns:,, Fii pe pace!``

And he said, Why go to him today? It is neither the New Moon nor the Sabbath. And she said, It will be all right.

24 A poi a pus şaua pe măgăriţă, şi a zis slujitorului său:,, Mînă, şi pleacă, să nu opreşti pe drum decît cînd ţi-oi spune.``

Then she saddled the donkey and said to her servant, Ride fast; do not slacken your pace for me unless I tell you.

25 E a a plecat deci şi s'a dus la omul lui Dumnezeu pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut -o de departe şi a zis slujitorului său Ghehazi:,, Iată pe Sunamita aceea!

So she set out and came to the man of God at Mount Carmel. When the man of God saw her afar off, he said to Gehazi his servant, Behold, yonder is that Shunammite.

26 A cum, aleargă dar înaintea ei, şi spune -i:, Eşti bine? Bărbatul tău şi copilul sînt bine?` Ea a răspuns:,, Bine.``

Run to meet her and say, Is it well with you? Well with your husband? Well with the child? And she answered, It is well.

27 Ş i cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i -a îmbrăţişat picioarele. Ghehazi s'a apropiat s'o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis:,, Lasă -o, căci este tare amărîtă, şi Domnul mi -a ascuns lucrul acesta, şi nu mi l -a făcut cunoscut.``

When she came to the mountain to the man of God, she clung to his feet. Gehazi came to thrust her away, but the man of God said, Let her alone, for her soul is bitter and vexed within her, and the Lord has hid it from me and has not told me.

28 A tunci ea a zis:,, Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N'am zis eu:,, Nu mă amăgi?``

Then she said, Did I desire a son of my lord? Did I not say, Do not deceive me?

29 Ş i Elisei a zis lui Ghehazi:,,Încinge-ţi mijlocul, ia toiagul meu în mînă, şi pleacă. Dacă vei întîlni pe cineva, să nu -l întrebi de sănătate; şi dacă te va întreba cineva de sănătate, să nu -i răspunzi. Să pui toiagul meu pe faţa copilului.``

Then he said to Gehazi, Gird up your loins and take my staff in your hand and go lay my staff on the face of the child. If you meet any man, do not salute him. If he salutes you, do not answer him.

30 M ama copilului a zis:,, Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.`` Şi el s'a sculat şi a mers după ea.

The mother of the child said, As the Lord lives and as my soul lives, I will not leave you. And he arose and followed her.

31 G hehazi le -o luase înainte, şi pusese toiagul pe faţa copilului; dar n'a dat nici glas, nici semn de simţire. S'a întors înaintea lui Elisei, i -a spus lucrul acesta, şi a zis:,, Copilul nu s'a trezit``.

Gehazi passed on before them and laid the staff on the child’s face, but the boy neither spoke nor heard. So he went back to meet Elisha and said to him, The child has not awakened.

32 C înd a ajuns Elisei în casă, iată că murise copilul, culcat în patul lui.

When Elisha arrived in the house, the child was dead and laid upon his bed.

33 E lisei a intrat şi a închis uşa după ei amîndoi, şi s'a rugat Domnului.

So he went in, shut the door on the two of them, and prayed to the Lord.

34 S 'a suit, şi s'a culcat pe copil; şi -a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, mînile lui pe mînile lui, şi s'a întins peste el. Şi trupul copilului s'a încălzit.

He went up and lay on the child, put his mouth on his mouth, his eyes on his eyes, and his hands on his hands. And as he stretched himself on him and embraced him, the child’s flesh became warm.

35 E lisei a plecat, a mers încoace şi încolo prin casă, apoi s'a suit iarăş şi s'a întins peste copil. Şi copilul a strănutat de şapte ori, şi a deschis ochii.

Then he returned and walked in the house to and fro and went up again and stretched himself upon him. And the child sneezed seven times, and then opened his eyes.

36 E lisei a chemat pe Ghehazi, şi a zis:,, Cheamă pe Sunamita.`` Ghehazi a chemat -o, şi ea a venit la Elisei, care a zis:,, Ia-ţi fiul!``

Then called Gehazi and said, Call this Shunammite. So he called her. And when she came, he said, Take up your son.

37 E a s'a dus şi s'a aruncat la picioarele lui, şi s'a închinat pînă la pamînt. Şi şi -a luat fiul, şi a ieşit afară.

She came and fell at his feet, bowing herself to the ground. Then she took up her son and went out.

38 E lisei s'a întors la Ghilgal, şi în ţară bîntuia o foamete. Pe cînd fiii proorocilor şedeau înaintea lui, a zis slujitorului său:,, Pune oala cea mare, şi fierbe o ciorbă pentru fiii proorocilor!``

Elisha came back to Gilgal during a famine in the land. The sons of the prophets were sitting before him, and he said to his servant, Set on the big pot and cook pottage for the sons of the prophets.

39 U nul din ei a ieşit pe cîmp să culeagă verdeţuri; a găsit viţă sălbatică şi a cules din ea curcubeţe sălbatice, pînă şi -a umplut haina. Cînd s'a întors, le -a tăiat în bucăţi în oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea.

Then one went into the field to gather herbs and gathered from a wild vine his lap full of wild gourds, and returned and cut them up into the pot of pottage, for they were unknown to them.

40 A u dat oamenilor acelora să mănînce. Dar, cum au mîncat din ciorba aceea, au strigat:,, Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!`` Şi n'au putut să mănînce.

So they poured it out for the men to eat. But as they ate of the pottage, they cried out, O man of God, there is death in the pot! And they could not eat it.

41 E lisei a zis:,, Luaţi făină.`` A aruncat făină în oală, şi a zis:,, Dă oamenilor acestora să mănînce.`` Şi nu mai era nimic vătămător în oală.

But he said, Bring meal. And he cast it into the pot and said, Pour it out for the people that they may eat. Then there was no harm in the pot.

42 A venit un om din Baal-Şalişa. A adus pîne din cele dintîi roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de pîni de orz, şi spice noi în sac. Elisei a zis:,, Dă oamenilor acestora să mănînce.``

a man from Baal-shalisha came and brought the man of God bread of the firstfruits, twenty loaves of barley, and fresh ears of grain in his sack. And Elisha said, Give to the men that they may eat.

43 S lujitorul său a răspuns:,, Cum pot să dau din ele la o sută de inşi?`` Dar Elisei a zis:,, Dă oamenilor să mănînce; căci aşa vorbeşte Domnul:, Vor mînca, şi va mai rămînea.``

His servant said, How am I to set this before a hundred men? He said, Give to the men that they may eat. For thus says the Lord: They shall be fed and have some left.

44 A tunci le -a pus pînile înainte; şi au mîncat şi le -a mai şi rămas, după cuvîntul Domnului.

So he set it before them, and they ate and left some, as the Lord had said.