1 P e malurile rîurilor Babilonului, şedeam jos şi plîngeam, cînd ne aduceam aminte de Sion.

By the rivers of Babylon, there we sat down, yes, we wept when we remembered Zion.

2 Î n sălciile din ţinutul acela ne atîrnaserăm arfele.

On the willow trees in the midst of we hung our harps.

3 C ăci acolo, biruitorii noştri ne cereau cîntări, şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicînd:,, Cîntaţi-ne cîteva din cîntările Sionului!`` -

For there they who led us captive required of us a song with words, and our tormentors and they who wasted us required of us mirth, saying, Sing us one of the songs of Zion.

4 C um să cîntăm noi cîntările Domnului pe un pămînt străin?

How shall we sing the Lord’s song in a strange land?

5 D acă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea destoinicia ei!

If I forget you, O Jerusalem, let my right hand forget its skill.

6 S ă mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!

Let my tongue cleave to the roof of my mouth if I remember you not, if I prefer not Jerusalem above my chief joy!

7 A du-Ţi aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau:,, Radeţi -l, radeţi -l din temelii!``

Remember, O Lord, against the Edomites, that they said in the day of Jerusalem’s fall, Down, down to the ground with her!

8 A h! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ţi va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!

O Daughter of Babylon, who shall be destroyed, happy and blessed shall he be who requites you as you have served us.

9 F erice de cine va apuca pe pruncii tăi, şi -i va zdrobi de stîncă!

Happy and blessed shall he be who takes and dashes your little ones against the rock!