1 L a auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot, şi sare din locul ei.
Ante esto también tiembla mi corazón, y salta de su lugar.
2 A scultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
Escuchad atentamente el estruendo de su voz, y el rugido que sale de su boca.
3 Î l rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează pînă la marginile pămîntului.
Bajo todos los cielos lo suelta, y su relámpago hasta los confines de la tierra.
4 A poi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
Tras él, ruge una voz; truena El con su majestuosa voz, y no retiene los relámpagos mientras se oye su voz.
5 D umnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe cari noi nu le înţelegem.
Maravillosamente truena Dios con su voz, haciendo grandes cosas que no comprendemos.
6 E l zice zăpezii:, Cazi pe pămînt!` Zice acelaş lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.
Porque a la nieve dice: “Cae sobre la tierra”, y al aguacero y a la lluvia: “Sed fuertes.”
7 P ecetluieşte mîna tuturor oamenilor, pentruca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.
El sella la mano de todo hombre, para que todos conozcan su obra.
8 F iara sălbatică se trage într'o peşteră, şi se culcă în vizuina ei.
La fiera entra en su guarida, y permanece en su madriguera.
9 V ijelia vine dela miazăzi, şi frigul, din vînturile dela miazănoapte.
Del sur viene el torbellino, y del norte el frío.
10 D umnezeu, prin suflarea Lui, face ghiaţa, şi micşorează locul apelor mari.
Del soplo de Dios se forma el hielo, y se congela la extensión de las aguas.
11 Î ncarcă norii cu aburi, şi -i risipeşte schinteietori;
También El carga de humedad la densa nube, y esparce la nube con su relámpago;
12 m işcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pămîntului locuit.
aquélla gira y da vueltas por su sabia dirección, para hacer todo lo que El le ordena sobre la faz de toda la tierra.
13 Î i face să pară ca o nuia cu care loveşte pămîntul, sau ca un semn al dragostei Lui.
Ya sea por corrección, o por el mundo suyo, o por misericordia, El hace que suceda.
14 I ov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!
Escucha esto, Job, detente y considera las maravillas de Dios.
15 Ş tii cum cîrmuieşte Dumnezeu norii, şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?
¿Sabes tú cómo Dios las establece, y hace resplandecer el relámpago de su nube?
16 Î nţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvîrşită?
¿Sabes tú la posición de las densas nubes, maravillas del perfecto en conocimiento,
17 Ş tii pentruce ţi se încălzesc veşmintele, cînd se odihneşte pămîntul de vîntul de miazăzi?
tú, cuyos vestidos están calientes cuando la tierra está en calma a causa del viento del sur?
18 P oţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
¿Puedes con El extender el firmamento, fuerte como espejo de metal fundido?
19 A rată-ne ce trebuie să -I spunem. Căci sîntem prea neştiutori ca să -I putem vorbi.
Enséñanos qué le hemos de decir a Dios; no podemos ordenar nuestro argumento a causa de las tinieblas.
20 C ine -I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?
¿Habrá que contarle que yo quiero hablar? ¿O debe un hombre decir que quiere ser tragado ?
21 A cum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vînt şi -l va curăţi;
Ahora los hombres no ven la luz que brilla en el firmamento; pero pasa el viento y lo despeja.
22 d ela miază-noapte ne vine aurora, şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!
Del norte viene dorado esplendor: majestad impresionante alrededor de Dios.
23 P e Cel Atotputernic nu -L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frînge.
Es el Todopoderoso; no le podemos alcanzar; El es grande en poder, y no pervertirá el juicio ni la abundante justicia.
24 D e aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.``
Por eso le temen los hombres; El no estima a ninguno que se cree sabio de corazón.