1 C el rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. -
L'empio fugge anche se nessuno lo insegue, ma il giusto è sicuro come un leone.
2 C înd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. -
A motivo del peccato di un paese molti sono i suoi capi, ma con un uomo assennato che ha conoscenza la sua stabilità dura a lungo.
3 U n om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -
Un povero che opprime i miseri è come una pioggia torrenziale che non dà pane.
4 C eice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. -
Quelli che abbandonano la legge lodano gli empi; ma quelli che osservano la legge fanno loro guerra.
5 O amenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. -
Gli uomini malvagi non comprendono la giustizia, ma quelli che cercano l'Eterno comprendono ogni cosa.
6 M ai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -
E' meglio il povero che cammina nella sua integrità, dell'uomo instabile che segue vie tortuose, anche se ricco.
7 C elce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -
Chi osserva la legge è un figlio che ha intendimento, ma il compagno dei ghiottoni fa vergogna a suo padre.
8 C ine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. -
Chi accresce i suoi beni con usura e guadagni ingiusti, li accumula per colui che ha pietà dei poveri.
9 D acă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. -
Se uno volge altrove l'orecchio per non ascoltare la legge, la sua stessa preghiera sarà un abominio.
10 C ine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -
Chi fa sviare gli uomini retti in una strada cattiva, cadrà egli stesso nella sua fossa; ma gli uomini integri erediteranno il bene.
11 O mul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -
Il ricco si crede saggio, ma il povero che ha intendimento lo esamina a fondo.
12 C înd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -
Quando i giusti trionfano c'è grande gloria, ma quando prevalgono gli empi la gente si nasconde.
13 C ine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -
Chi copre le sue trasgressioni non prospererà, ma chi le confessa e le abbandona otterrà misericordia.
14 F erice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -
Beato l'uomo che teme continuamente l'Eterno, ma chi indurisce il suo cuore cadrà nella sventura.
15 C a un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. -
Un empio che domina su un popolo povero è come un leone ruggente e un orso affamato.
16 U n voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -
Un principe senza intendimento fa molte estorsioni, ma chi odia il guadagno disonesto prolungherà i suoi giorni.
17 U n om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -
L'uomo su cui pesa un omicidio fuggirà fino alla tomba; nessuno lo aiuti!
18 C ine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -
Chi cammina rettamente sarà salvato, ma l'uomo instabile che segue vie tortuose cadrà ad un tratto.
19 C ine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -
Chi lavora la sua terra avrà pane in abbondanza, ma chi va dietro a vanità avrà una grande povertà.
20 U n om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -
L'uomo fedele sarà colmato di benedizioni, ma chi ha fretta di arricchire non sarà senza colpa.
21 N u este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. -
Usare preferenze personali non è bene; per un pezzo di pane l'uomo commette peccato.
22 U n om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -
L'uomo con l'occhio cattivo vuole arricchire in fretta, ma non si rende conto che gli piomberà addosso la miseria.
23 C ine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. -
Chi riprende qualcuno troverà poi maggior favore di chi lo adula con la lingua.
24 C ine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -
Chi ruba a suo padre e a sua madre e dice: «Non è peccato», è compagno di chi distrugge.
25 C el lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -
Chi ha il cuore gonfio d'orgoglio fomenta contese, ma chi confida nell'Eterno prospererà.
26 C ine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. -
Chi confida nel proprio cuore è uno stolto, ma chi cammina saggiamente sarà salvato.
27 C ine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -
Chi dà al povero non sarà mai nel bisogno, ma colui che chiude i propri occhi avrà molte maledizioni.
28 C înd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -
Quando gli empi s'innalzano, la gente si nasconde; ma quando periscono, i giusti si moltiplicano.