1 I sus a plecat de acolo, şi S'a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.

Saiu Jesus dali, e foi para a sua terra, e os seus discípulos o seguiam.

2 C înd a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, cînd Îl auzeau, se mirau şi ziceau:,, De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta, care I -a fost dată? Şi cum se fac astfel de minuni prin mînile Lui?

Ora, chegando o sábado, começou a ensinar na sinagoga; e muitos, ao ouví-lo, se maravilhavam, dizendo: Donde lhe vêm estas coisas? e que sabedoria é esta que lhe é dada? e como se fazem tais milagres por suas mãos?

3 N u este acesta tîmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sînt surorile Lui aici între noi?`` Şi găseau o pricină de poticnire în El.

Não é este o carpinteiro, filho de Maria, irmão de Tiago, de José, de Judas e de Simão? e não estão aqui entre nós suas irmãs? E escandalizavam-se dele.

4 D ar Isus le -a zis:,, Un prooroc nu este dispreţuit decît în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui.``

Então Jesus lhes dizia: Um profeta não fica sem honra senão na sua terra, entre os seus parentes, e na sua própria casa.

5 N 'a putut să facă nici o minune acolo, ci doar Şi -a pus mînile peste cîţiva bolnavi, şi i -a vindecat.

E não podia fazer ali nenhum milagre, a não ser curar alguns poucos enfermos, impondo-lhes as mãos.

6 Ş i se mira de necredinţa lor.

E admirou-se da incredulidade deles. Em seguida percorria as aldeias circunvizinhas, ensinando.

7 A tunci a chemat la Sine pe cei doisprezece, şi a început să -i trimeată doi cîte doi, dîndu-le putere asupra duhurilor necurate.

E chamou a si os doze, e começou a enviá-los a dois e dois, e dava-lhes poder sobre os espíritos imundos;

8 L e -a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum decît un toiag; să n'aibă nici pîne, nici traistă, nici bani de aramă la brîu;

ordenou-lhes que nada levassem para o caminho, senão apenas um bordão; nem pão, nem alforje, nem dinheiro no cinto;

9 s ă se încalţe cu sandale, şi să nu se îmbrace cu două haine.

mas que fossem calçados de sandálias, e que não vestissem duas túnicas.

10 A poi le -a zis:,,În orice casă veţi intra, să rămîneţi acolo pînă veţi pleca din locul acela.

Dizia-lhes mais: Onde quer que entrardes numa casa, ficai nela até sairdes daquele lugar.

11 Ş i, dacă în vreun loc nu vă vor primi, şi nu vă vor asculta, să plecaţi de acolo, şi să scuturaţi îndată praful de supt picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru pămîntul Sodomei şi Gomorei decît pentru cetatea aceea.``

E se qualquer lugar não vos receber, nem os homens vos ouvirem, saindo dali, sacudi o pó que estiver debaixo dos vossos pés, em testemunho contra eles.

12 U cenicii au plecat, şi au propovăduit pocăinţa.

Então saíram e pregaram que todos se arrependessem;

13 S coteau mulţi draci, şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi, şi -i vindecau.

e expulsavam muitos demônios, e ungiam muitos enfermos com óleo, e os curavam.

14 I mpăratul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus, al cărui Nume ajunsese vestit; şi a zis:,, Ioan Botezătorul a înviat din morţi, şi de aceea lucrează aceste puteri prin el.``

E soube disso o rei Herodes (porque o nome de Jesus se tornara célebre), e disse: João, o Batista, ressuscitou dos mortos; e por isso estes poderes milagrosos operam nele.

15 A lţii ziceau:,, Este Ilie.`` Iar alţii ziceau:,, Este un prooroc ca unul din prooroci.``

Mas outros diziam: É Elias. E ainda outros diziam: É profeta como um dos profetas.

16 D ar Irod, cînd a auzit lucrul acesta, zicea:,, Ioan acela, căruia i-am tăiat capul, a înviat din morţi.``

Herodes, porém, ouvindo isso, dizia: É João, aquele a quem eu mandei degolar: ele ressuscitou.

17 C ăci Irod însuş trimesese să prindă pe Ioan, şi -l legase în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip, pentrucă o luase de nevastă.

Porquanto o próprio Herodes mandara prender a João, e encerrá-lo maniatado no cárcere, por causa de Herodias, mulher de seu irmão Filipe; porque ele se havia casado com ela.

18 Ş i Ioan zicea lui Irod:,, Nu-ţi este îngăduit să ţii pe nevasta fratelui tău!``

Pois João dizia a Herodes: Não te é lícito ter a mulher de teu irmão.

19 I rodiada avea necaz pe Ioan, şi voia să -l omoare. Dar nu putea,

Por isso Herodias lhe guardava rancor e queria matá-lo, mas não podia;

20 c ăci Irod se temea de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfînt; îl ocrotea, şi, cînd îl auzea, de multe ori sta în cumpănă, neştiind ce să facă; şi -l asculta cu plăcere.

porque Herodes temia a João, sabendo que era varão justo e santo, e o guardava em segurança; e, ao ouvi-lo, ficava muito perplexo, contudo de boa mente o escutava.

21 T otuş a venit o zi cu bun prilej, cînd Irod îşi prăznuia ziua naşterii, şi a dat un ospăţ boierilor săi, mai marilor oastei şi fruntaşilor Galileii.

Chegado, porém, um dia oportuno quando Herodes no seu aniversário natalício ofereceu um banquete aos grandes da sua corte, aos principais da Galiléia,

22 F ata Irodiadei a intrat la ospăţ, a jucat, şi a plăcut lui Irod şi oaspeţilor lui. Împăratul a zis fetei:,, Cere-mi orice vrei, şi-ţi voi da.``

entrou a filha da mesma Herodias e, dançando, agradou a Herodes e aos convivas. Então o rei disse ã jovem: Pede-me o que quiseres, e eu to darei.

23 A poi a adăugat cu jurămînt:,, Ori ce-mi vei cere, îţi voi da, fie şi jumătate din împărăţia mea.``

E jurou-lhe, dizendo: Tudo o que me pedires te darei, ainda que seja metade do meu reino.

24 F ata a ieşit afară, şi a zis mamei sale:,, Ce să cer? Şi mamă-sa i -a răspuns:,, Capul lui Ioan Botezătorul.``

Tendo ela saído, perguntou a sua mãe: Que pedirei? Ela respondeu: A cabeça de João, o Batista.

25 E a s'a grăbit să vină îndată la Împărat, şi i -a făcut următoarea cerere:,, Vreau să-mi dai îndată, într'o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.``

E tornando logo com pressa ã presença do rei, pediu, dizendo: Quero que imediatamente me dês num prato a cabeça de João, o Batista.

26 Î mpăratul s'a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n'a vrut să zică nu.

Ora, entristeceu-se muito o rei; todavia, por causa dos seus juramentos e por causa dos que estavam ã mesa, não lha quis negar.

27 A trimes îndată un ostaş de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostaşul de pază s'a dus şi a tăiat capul lui Ioan în temniţă,

O rei, pois, enviou logo um soldado da sua guarda com ordem de trazer a cabeça de João. Então ele foi e o degolou no cárcere,

28 l -a adus pe o farfurie, l -a dat fetei, şi fata l -a dat mamei sale.

e trouxe a cabeça num prato e a deu ã jovem, e a jovem a deu ã sua mãe.

29 U cenicii lui Ioan, cînd au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul, şi l-au pus într'un mormînt.

Quando os seus discípulos ouviram isso, vieram, tomaram o seu corpo e o puseram num sepulcro.

30 A postolii s'au adunat la Isus, şi I-au spus tot ce făcuseră şi tot ce învăţaseră pe oameni.

Reuniram-se os apóstolos com Jesus e contaram-lhe tudo o que tinham feito e ensinado.

31 I sus le -a zis:,, Veniţi singuri la o parte, într'un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.`` Căci erau mulţi cari veneau şi se duceau, şi ei n'aveau vreme nici să mănînce.

Ao que ele lhes disse: Vinde vós, ã parte, para um lugar deserto, e descansai um pouco. Porque eram muitos os que vinham e iam, e não tinham tempo nem para comer.

32 A u plecat dar cu corabia, ca să se ducă într'un loc pustiu, la o parte.

Retiraram-se, pois, no barco para um lugar deserto, ã parte.

33 O amenii i-au văzut plecînd, şi i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetăţile, şi au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei.

Muitos, porém, os viram partir, e os reconheceram; e para lá correram a pé de todas as cidades, e ali chegaram primeiro do que eles.

34 C înd a ieşit din corabie, Isus a văzut mult norod; şi I s'a făcut milă de ei, pentrucă erau ca nişte oi cari n'aveau păstor; şi a început să -i înveţe multe lucruri.

E Jesus, ao desembarcar, viu uma grande multidão e compadeceu-se deles, porque eram como ovelhas que não têm pastor; e começou a ensinar-lhes muitas coisas.

35 F iindcă ziua era pe sfîrşite, ucenicii s'au apropiat de El şi I-au zis:,, Locul acesta este pustiu şi ziua este pe sfîrşite.

Estando a hora já muito adiantada, aproximaram-se dele seus discípulos e disseram: O lugar é deserto, e a hora já está muito adiantada;

36 D ă-le drumul să se ducă în cătunele şi satele de primprejur, ca să-şi cumpere pîne, fiindcă n'au ce mînca.``

despede-os, para que vão aos sítios e

37 D aţi-le voi să mănînce``, le -a răspuns Isus. Dar ei I-au zis:,, Oare să ne ducem să cumpărăm pîni de două sute de lei, şi să le dăm să mănînce?``

Ele, porém, lhes respondeu: Dai-lhes vós de comer. Então eles lhe perguntaram: Havemos de ir comprar duzentos denários de pão e dar-lhes de comer?

38 Ş i El i -a întrebat:,, Cîte pîni aveţi? Duceţi-vă de vedeţi.`` S'au dus de au văzut cîte pîni au, şi au răspuns:,, Cinci, şi doi peşti.``

Ao que ele lhes disse: Quantos pães tendes? Ide ver. E, tendo-se informado, responderam: Cinco pães e dois peixes.

39 A tunci le -a poruncit să -i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde.

Então lhes ordenou que a todos fizessem reclinar-se, em grupos, sobre a relva verde.

40 Ş i au şezut jos în cete de cîte o sută şi de cîte cincizeci.

E reclinaram-se em grupos de cem e de cinquenta.

41 E l a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti. Şi -a ridicat ochii spre cer, şi a rostit binecuvîntarea. Apoi a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea şi cei doi peşti, i -a împărţit la toţi.

E tomando os cinco pães e os dois peixes, e erguendo os olhos ao céu, os abençoou; partiu os pães e os entregava a seus discípulos para lhos servirem; também repartiu os dois peixes por todos.

42 A u mîncat toţi şi s'au săturat;

E todos comeram e se fartaram.

43 ş i au ridicat douăsprezece coşuri pline cu fărămituri de pîne şi cu ce mai rămăsese din peşti.

Em seguida, recolheram doze cestos cheios dos pedaços de pão e de peixe.

44 C ei ce mîncaseră pînile, erau cinci mii de bărbaţi.

Ora, os que comeram os pães eram cinco mil homens.

45 Î ndată, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.

Logo em seguida obrigou os seus discípulos a entrar no barco e passar adiante, para o outro lado, a Betsaida, enquanto ele despedia a multidão.

46 D upăce Şi -a luat rămas bun dela norod, S'a dus în munte, ca să Se roage.

E, tendo-a despedido, foi ao monte para orar.

47 C înd s'a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe ţărm.

Chegada a tardinha, estava o barco no meio do mar, e ele sozinho em terra.

48 A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Şi într'a patra strajă din noapte, a mers la ei, umblînd pe mare, şi voia să treacă pe lîngă ei.

E, vendo-os fatigados a remar, porque o vento lhes era contrário, pela quarta vigília da noite, foi ter com eles, andando sobre o mar; e queria passar-lhes adiante;

49 C înd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s'a părut că este o nălucă, şi au ţipat;

eles, porém, ao vê-lo andando sobre o mar, pensaram que era um fantasma e gritaram;

50 p entrucă toţi L-au văzut, şi s'au spăimîntat. Isus a vorbit îndată cu ei, şi le -a zis:,,Îndrăzniţi, Eu sînt, nu vă temeţi!``

porque todos o viram e se assustaram; mas ele imediatamente falou com eles e disse-lhes: Tende ânimo; sou eu; não temais.

51 A poi S'a suit la ei în corabie, şi a stat vîntul. Ei au rămas uimiţi şi înmărmuriţi,

E subiu para junto deles no barco, e o vento cessou; e ficaram, no seu íntimo, grandemente pasmados;

52 c ăci nu înţeleseseră minunea cu pînile, fiindcă le era inima împietrită.

pois não tinham compreendido o milagre dos pães, antes o seu coração estava endurecido.

53 D upă ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului, şi au tras la mal.

E, terminada a travessia, chegaram ã terra em Genezaré, e ali atracaram.

54 C înd au ieşit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus,

Logo que desembarcaram, o povo reconheceu a Jesus;

55 a u alergat prin toate împrejurimile, şi au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El.

e correndo eles por toda aquela região, começaram a levar nos leitos os que se achavam enfermos, para onde ouviam dizer que ele estava.

56 O riunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi pe pieţe, şi -L rugau să le dea voie doar să se atingă de poalele hainei Lui. Şi toţi cîţi se atingeau de El, erau tămăduiţi.

Onde quer, pois, que entrava, fosse nas aldeias, nas cidades ou nos campos, apresentavam os enfermos nas praças, e rogavam-lhe que os deixasse tocar ao menos a orla do seu manto; e todos os que a tocavam ficavam curados.