1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Não tenhas inveja dos homens malignos; nem desejes estar com eles;

2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

porque o seu coração medita a violência; e os seus lábios falam maliciosamente.

3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

Com a sabedoria se edifica a casa, e com o entendimento ela se estabelece;

4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

e pelo conhecimento se encherão as câmaras de todas as riquezas preciosas e deleitáveis.

5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

O sábio é mais poderoso do que o forte; e o inteligente do que o que possui a força.

6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Porque com conselhos prudentes tu podes fazer a guerra; e há vitória na multidão dos conselheiros.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

A sabedoria é alta demais para o insensato; ele não abre a sua boca na porta.

8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Aquele que cuida em fazer o mal, mestre de maus intentos o chamarão.

9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

O desígnio do insensato é pecado; e abominável aos homens é o escarnecedor.

10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Se enfraqueces no dia da angústia, a tua força é pequena.

11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Livra os que estão sendo levados ã morte, detém os que vão tropeçando para a matança.

12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Se disseres: Eis que não o sabemos; porventura aquele que pesa os corações não o percebe? e aquele que guarda a tua vida não o sabe? e não retribuirá a cada um conforme a sua obra?

13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Come mel, filho meu, porque é bom, e do favo de mel, que é doce ao teu paladar.

14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Sabe que é assim a sabedoria para a tua alma: se a achares, haverá para ti recompensa, e não será malograda a tua esperança.

15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Não te ponhas de emboscada, ó ímpio, contra a habitação do justo; nem assoles a sua pousada.

16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Porque sete vezes cai o justo, e se levanta; mas os ímpios são derribados pela calamidade.

17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Quando cair o teu inimigo, não te alegres, e quando tropeçar, não se regozije o teu coração;

18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

para que o Senhor não o veja, e isso seja mau aos seus olhos, e desvie dele, a sua ira.

19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Não te aflijas por causa dos malfeitores; nem tenhas inveja dos ímpios;

20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

porque o maligno não tem futuro; e a lâmpada dos ímpios se apagará.

21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Filho meu, teme ao Senhor, e ao rei; e não te entremetas com os que gostam de mudanças.

22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Porque de repente se levantará a sua calamidade; e a ruína deles, quem a conhecerá?

23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Também estes são provérbios dos sábios: Fazer acepção de pessoas no juízo não é bom.

24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Aquele que disser ao ímpio: Justo és; os povos o amaldiçoarão, as nações o detestarão;

25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

mas para os que julgam retamente haverá delícias, e sobre eles virá copiosa bênção.

26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.

O que responde com palavras retas beija os lábios.

27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Prepara os teus trabalhos de fora, apronta bem o teu campo; e depois edifica a tua casa.

28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Não sejas testemunha sem causa contra o teu próximo; e não enganes com os teus lábios.

29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Não digas: Como ele me fez a mim, assim lhe farei a ele; pagarei a cada um segundo a sua obra.

30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

Passei junto ao campo do preguiçoso, e junto ã vinha do homem falto de entendimento;

31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

e eis que tudo estava cheio de cardos, e a sua superfície coberta de urtigas, e o seu muro de pedra estava derrubado.

32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

O que tendo eu visto, o considerei; e, vendo-o, recebi instrução.

33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

Um pouco para dormir, um pouco para toscanejar, um pouco para cruzar os braços em repouso;

34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

assim sobrevirá a tua pobreza como um salteador, e a tua necessidade como um homem armado.