1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

No tengas envidia de los hombres malos, Ni desees estar con ellos;

2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Porque su corazón piensa en robar, E iniquidad hablan sus labios.

3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

Con sabiduría se edificará la casa, Y con prudencia se afirmará;

4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

Y con ciencia se llenarán las cámaras De todo bien preciado y agradable.

5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

El hombre sabio es fuerte, Y de pujante vigor el hombre docto.

6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Porque con ingenio harás la guerra, Y en la multitud de consejeros está la victoria.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Alta está para el insensato la sabiduría; En la puerta no abrirá él su boca.

8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Al que piensa hacer el mal, Le llamarán hombre de malos pensamientos.

9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

El pensamiento del necio es pecado, Y abominación a los hombres el escarnecedor.

10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Si fueres flojo en el día de trabajo, Tu fuerza será reducida.

11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Libra a los que son llevados a la muerte; Salva a los que están en peligro de muerte.

12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Porque si dijeres: Ciertamente no lo supimos, ¿Acaso no lo entenderá el que pesa los corazones? El que mira por tu alma, él lo conocerá, Y dará al hombre según sus obras.

13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Come, hijo mío, de la miel, porque es buena, Y el panal es dulce a tu paladar.

14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Así será a tu alma el conocimiento de la sabiduría; Si la hallares tendrás recompensa, Y al fin tu esperanza no será cortada.

15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Oh impío, no aceches la tienda del justo, No saquees su cámara;

16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Porque siete veces cae el justo, y vuelve a levantarse; Mas los impíos caerán en el mal.

17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Cuando cayere tu enemigo, no te regocijes, Y cuando tropezare, no se alegre tu corazón;

18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

No sea que Jehová lo mire, y le desagrade, Y aparte de sobre él su enojo.

19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

No te entremetas con los malignos, Ni tengas envidia de los impíos;

20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Porque para el malo no habrá buen fin, Y la lámpara de los impíos será apagada.

21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Teme a Jehová, hijo mío, y al rey; No te entremetas con los veleidosos;

22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Porque su quebrantamiento vendrá de repente; Y el quebrantamiento de ambos, ¿quién lo comprende?

23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

También estos son dichos de los sabios: Hacer acepción de personas en el juicio no es bueno.

24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

El que dijere al malo: Justo eres, Los pueblos lo maldecirán, y le detestarán las naciones;

25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

Mas los que lo reprendieren tendrán felicidad, Y sobre ellos vendrá gran bendición.

26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Besados serán los labios Del que responde palabras rectas.

27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Prepara tus labores fuera, Y disponlas en tus campos, Y después edificarás tu casa.

28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

No seas sin causa testigo contra tu prójimo, Y no lisonjees con tus labios.

29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

No digas: Como me hizo, así le haré; Daré el pago al hombre según su obra.

30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

Pasé junto al campo del hombre perezoso, Y junto a la viña del hombre falto de entendimiento;

31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

Y he aquí que por toda ella habían crecido los espinos, Ortigas habían ya cubierto su faz, Y su cerca de piedra estaba ya destruida.

32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Miré, y lo puse en mi corazón; Lo vi, y tomé consejo.

33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

Un poco de sueño, cabeceando otro poco, Poniendo mano sobre mano otro poco para dormir;

34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

Así vendrá como caminante tu necesidad, Y tu pobreza como hombre armado.