Proverbe 5 ~ Proverbios 5

picture

1 F iule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea,

Hijo mío, está atento a mi sabiduría, Y a mi inteligencia inclina tu oído,

2 c a să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.

Para que guardes consejo, Y tus labios conserven la ciencia.

3 C ăci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;

Porque los labios de la mujer extraña destilan miel, Y su paladar es más blando que el aceite;

4 d ar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

Mas su fin es amargo como el ajenjo, Agudo como espada de dos filos.

5 P icioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor.

Sus pies descienden a la muerte; Sus pasos conducen al Seol.

6 A şa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge.

Sus caminos son inestables; no los conocerás, Si no considerares el camino de vida.

7 Ş i acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi dela cuvintele gurii mele:

Ahora pues, hijos, oídme, Y no os apartéis de las razones de mi boca.

8 d epărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,

Aleja de ella tu camino, Y no te acerques a la puerta de su casa;

9 c a nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;

Para que no des a los extraños tu honor, Y tus años al cruel;

10 c a nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;

No sea que extraños se sacien de tu fuerza, Y tus trabajos estén en casa del extraño;

11 c a nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea şi trupul ţi se vor istovi,

Y gimas al final, Cuando se consuma tu carne y tu cuerpo,

12 ş i să zici:,, Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?

Y digas:!! Cómo aborrecí el consejo, Y mi corazón menospreció la reprensión;

13 C um am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau?

No oí la voz de los que me instruían, Y a los que me enseñaban no incliné mi oído!

14 C ît pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!``

Casi en todo mal he estado, En medio de la sociedad y de la congregación.

15 B ea apă din fîntîna ta, şi din izvoarele puţului tău.

Bebe el agua de tu misma cisterna, Y los raudales de tu propio pozo.

16 C e, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă rîurile pe pieţele de obşte?

¿Se derramarán tus fuentes por las calles, Y tus corrientes de aguas por las plazas?

17 L asă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lîngă tine.

Sean para ti solo, Y no para los extraños contigo.

18 I zvorul tău să fie binecuvîntat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.

Sea bendito tu manantial, Y alégrate con la mujer de tu juventud,

19 C erboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!

Como cierva amada y graciosa gacela. Sus caricias te satisfagan en todo tiempo, Y en su amor recréate siempre.

20 Ş i pentruce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sînul unei necunoscute?

¿Y por qué, hijo mío, andarás ciego con la mujer ajena, Y abrazarás el seno de la extraña?

21 C ăci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.

Porque los caminos del hombre están ante los ojos de Jehová, Y él considera todas sus veredas.

22 C el rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.

Prenderán al impío sus propias iniquidades, Y retenido será con las cuerdas de su pecado.

23 E l va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.

El morirá por falta de corrección, Y errará por lo inmenso de su locura.