1 F iule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea,
Мій сину, на мудрість мою уважай, нахили своє ухо до мого розуму,
2 c a să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.
щоб розважність ти міг стерегти, а пізнання хай уста твої стережуть!
3 C ăci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;
Бо крапають солодощ губи блудниці, а уста її від оливи масніші,
4 d ar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.
та гіркий їй кінець, мов полин, гострий, як меч обосічний,
5 P icioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor.
її ноги до смерти спускаються, шеолу тримаються кроки її!
6 A şa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge.
Вона путь життя не урівнює, її стежки непевні, і цього не знає вона.
7 Ş i acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi dela cuvintele gurii mele:
Тож тепер, мої діти, мене ви послухайте, не відходьте від слів моїх уст:
8 d epărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,
віддали ти від неї дорогу свою, і не зближайсь до дверей її дому,
9 c a nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;
щоб слави своєї ти іншим не дав, а роки свої для жорстокого,
10 c a nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;
щоб чужі не наситились сили твоєї й маєтку твого в чужім домі!...
11 c a nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea şi trupul ţi se vor istovi,
І будеш стогнати при своєму кінці, як знеможеться тіло твоє й твої сили,
12 ş i să zici:,, Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?
і скажеш: Як ненавидів я те напучування, а картання те серце моє відкидало!
13 C um am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau?
І не слухав я голосу своїх учителів, і уха свого не схиляв до наставників...
14 C ît pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!``
Трохи не був я при кожному злому, в середині збору й громади!...
15 B ea apă din fîntîna ta, şi din izvoarele puţului tău.
Пий воду з криниці своєї, і текуче з свого колодязя:
16 C e, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă rîurile pe pieţele de obşte?
чи ж мають на вулицю вилиті бути джерела твої, а на площі потоки твоєї води?
17 L asă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lîngă tine.
Нехай вони будуть для тебе, для тебе самого, а не для чужих із тобою!
18 I zvorul tău să fie binecuvîntat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.
Хай твоє джерело буде благословенне, і радій через жінку твоїх юних літ,
19 C erboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
вона ланя любовна та серна прекрасна, її перса напоять тебе кожночасно, впивайся ж назавжди коханням її!
20 Ş i pentruce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sînul unei necunoscute?
І нащо, мій сину, ти маєш впиватись блудницею, і нащо ти будеш пригортати груди чужинки?
21 C ăci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.
Бож перед очима Господніми всі дороги людини, і стежки її всі Він рівняє:
22 C el rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.
власні провини безбожного схоплять його, і повороззям свого гріха буде зв'язаний він,
23 E l va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.
помиратиме він без напучування, і буде блукати в великій глупоті своїй!...