1 C are este deci întîietatea Iudeului, sau care este folosul tăierii împrejur?

Отож, що має більшого юдей, або яка користь від обрізання?

2 O ricum, sînt mari. Şi mai întîi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu.

Багато, на всякий спосіб, а насамперед, що їм довірені були Слова Божі.

3 Ş i ce are a face dacă unii n'au crezut? Necredinţa lor va nimici ea credincioşia lui Dumnezeu?

Бо що ж, що не вірували деякі? Чи ж їхнє недовірство знищить вірність Божу?

4 N icidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat şi toţi oamenii să fie găsiţi mincinoşi, după cum este scris:,, Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale, şi să ieşi biruitor cînd vei fi judecat.``

Зовсім ні! Бож Бог правдивий, а кожна людина неправдива, як написано: Щоб був Ти виправданий у словах Своїх, і переміг, коли будеш судитися.

5 D ar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cînd Îşi deslănţuieşte mînia? (Vorbescîn felul oamenilor.)

А коли наша неправда виставляє правду Божу, то що скажемо? Чи ж Бог несправедливий, коли гнів виявляє? Говорю по-людському.

6 N icidecum! Pentrucă, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea?

Зовсім ні! Бож як Бог судитиме світ?

7 Ş i dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu străluceşte şi mai mult spre slava Lui, dece mai sînt eu însumi judecat ca păcătos?

Бо коли Божа правда через мою неправду збільшилась на славу Йому, пощо судити ще й мене, як грішника?

8 Ş i de ce să nu facem răul ca să vină bine din el, cum pretind unii, cari ne vorbesc de rău, că spunem noi? Osînda acestor oameni este dreaptă.

І чи не так, як нас лають, і як деякі говорять, ніби ми кажемо: Робімо зле, щоб вийшло добре? Справедливий осуд на таких!

9 C e urmează atunci? Sîntem noi mai buni decît ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toţi, fie Iudei, fie Greci, sînt supt păcat,

То що ж? Маємо перевагу? Анітрохи! Бож ми перед тим довели, що юдеї й геллени усі під гріхом,

10 d upă cum este scris:,, Nu este nici un om neprihănit, niciunul măcar.

як написано: Нема праведного ані одного;

11 N u este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.

нема, хто розумів би; немає, хто Бога шукав би,

12 T oţi s'au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.

усі повідступали, разом стали непотрібні, нема доброчинця, нема ні одного!

13 G îtlejul lor este un mormînt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înşele; supt buze au venin de aspidă;

Гріб відкритий їхнє горло, язиком своїм кажуть неправду, отрута зміїна на їхніх губах,

14 g ura le este plină de blestem şi de amărăciune;

уста їхні повні прокляття й гіркоти!

15 a u picioarele grabnice să verse sînge;

Швидкі їхні ноги, щоб кров проливати,

16 p răpădul şi pustiirea sînt pe drumul lor;

руїна та злидні на їхніх дорогах,

17 n u cunosc calea păcii;

а дороги миру вони не пізнали!

18 f rica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.``

Нема страху Божого перед очима їхніми...

19 Ş tim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sînt supt Lege, pentruca orice gură să fie astupată, şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu.

А ми знаємо, що скільки говорить Закон, він говорить до тих, хто під Законом, щоб замкнути всякі уста, і щоб став увесь світ винний Богові.

20 C ăci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.

Бо жадне тіло ділами Закону не виправдається перед Ним, Законом бо гріх пізнається.

21 D ar acum s'a arătat o neprihănire (Greceşte: dreptate), pe care o dă Dumnezeu, fără lege-despre ea mărturisesc Legea şi proorocii-

А тепер, без Закону, правда Божа з'явилась, про яку свідчать Закон і Пророки.

22 ş i anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire.

А Божа правда через віру в Ісуса Христа в усіх і на всіх, хто вірує, бо різниці немає,

23 C ăci toţi au păcătuit, şi sînt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.

бо всі згрішили, і позбавлені Божої слави,

24 Ş i sînt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea, care este în Hristos Isus.

але дарма виправдуються Його благодаттю, через відкуплення, що в Ісусі Христі,

25 P e El Dumnezeu L -a rînduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sîngele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea în delungei răbdări a lui Dumnezeu;

що Його Бог дав у жертву примирення в крові Його через віру, щоб виявити Свою правду через відпущення давніше вчинених гріхів,

26 p entruca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel în cît, să fie neprihănit, şi totuş să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus.

за довготерпіння Божого, щоб виявити Свою правду за теперішнього часу, щоб бути Йому праведним, і виправдувати того, хто вірує в Ісуса.

27 U nde este dar pricina de laudă? S'a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credinţei.

Тож де похвальба? Виключена. Яким законом? Законом діл? Ні, але законом віри.

28 P entrucă noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii.

Отож, ми визнаємо, що людина виправдується вірою, без діл Закону.

29 S au, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este şi al Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor;

Хіба ж Бог тільки для юдеїв, а не й для поган? Так, і для поган,

30 d eoarece Dumnezeu este unul singur şi El va socoti neprihăniţi, prin credinţă, pe cei tăiaţi împrejur, şi tot prin credinţă şi pe cei netăiaţi împrejur.

бо є один тільки Бог, що виправдає обрізання з віри й необрізання через віру.

31 D eci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.

Тож чи не нищимо ми Закона вірою? Зовсім ні, але зміцнюємо Закона.