1 C ine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

Хто любить навчання, той любить пізнання, а хто докір ненавидить, той нерозумний.

2 O mul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

Добрий від Господа має вподобання, а людину злих замірів осудить Господь.

3 O mul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

Не зміцниться людина безбожністю, корінь же праведних не захитається.

4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

Жінка чеснотна корона для чоловіка свого, а засоромлююча мов та гниль в його костях.

5 G îndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

Думки праведних право, підступні заміри безбожних омана.

6 C uvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

Безбожних слова чатування на кров, а уста невинних урятовують їх.

7 C ei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -

Перевернути безбожних і вже їх нема, а дім праведних буде стояти.

8 U n om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

Хвалять людину за розум її, а кривосердий стає на погорду.

9 M ai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -

Ліпше простий, але роботящий на себе, від того, хто поважним себе видає, та хліба позбавлений.

10 C el neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

Піклується праведний життям худоби своєї, а серце безбожних жорстоке.

11 C ine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

Хто оброблює землю свою, той хлібом насичується, хто ж за марницею гониться, той позбавлений розуму.

12 C el rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

Безбожний жадає ловити у сітку лихих, а в праведних корень приносить плоди.

13 Î n păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

Пастка злого в гріху його уст, а праведний з утиску вийде.

14 P rin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -

Людина насичується добром з плоду уст, і зроблене рук чоловіка до нього впаде.

15 C alea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

Дорога безумця пряма в його очах, а мудрий послухає ради.

16 N ebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

Нерозумного гнів пізнається відразу, розумний же мовчки ховає зневагу.

17 C ine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

Хто правду говорить, той виявлює праведність, а свідок брехливий оману.

18 C ine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

Дехто говорить, мов коле мечем, язик же премудрих то ліки.

19 B uza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -

Уста правдиві стоятимуть вічно, а брехливий язик лиш на хвилю.

20 Î nşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

В серці тих, хто зло оре, омана, а радість у тих, хто дораджує мир.

21 N icio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -

Жодна кривда не трапиться праведному, а безбожні наповняться лихом.

22 B uzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -

Уста брехливі огида у Господа, а чинячі правду Його уподоба.

23 O mul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

Приховує мудра людина знання, а серце безумних глупоту викликує.

24 M îna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

Роботяща рука пануватиме, а лінива даниною стане.

25 N eliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

Туга на серці людини чавить її, добре ж слово її веселить.

26 C el neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

Праведний вивідає свою путь, а дорога безбожних зведе їх самих.

27 L eneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

Не буде ледачий пекти свого полову, а людина трудяща набуде маєток цінний.

28 P e cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -

В путі праведности є життя, і на стежці її нема смерти.