1 I ov a luat cuvîntul şi a zis:

Entonces respondió Job, y dijo:

2 A scultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.

Oíd atentamente mi palabra, Y sea esto el consuelo que me deis.

3 L ăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.

Toleradme, y yo hablaré; Y después que haya hablado, escarneced.

4 O are împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?

¿Acaso me quejo yo de algún hombre? ¿Y por qué no se ha de angustiar mi espíritu?

5 P riviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.

Miradme, y espantaos, Y poned la mano sobre la boca.

6 C înd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:

Aun yo mismo, cuando me acuerdo, me asombro, Y el temblor estremece mi carne.

7 P entruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

¿Por qué viven los impíos, Y se envejecen, y aun crecen en riquezas?

8 S ămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.

Su descendencia se robustece a su vista, Y sus renuevos están delante de sus ojos.

9 Î n casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.

Sus casas están a salvo de temor, Ni viene azote de Dios sobre ellos.

10 T aurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.

Sus toros engendran, y no fallan; Paren sus vacas, y no malogran su cría.

11 Î şi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.

Salen sus pequeñuelos como manada, Y sus hijos andan saltando.

12 C întă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.

Al son de tamboril y de cítara saltan, Y se regocijan al son de la flauta.

13 Î şi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.

Pasan sus días en prosperidad, Y en paz descienden al Seol.

14 Ş i totuş ziceau lui Dumnezeu:, Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.

Dicen, pues, a Dios: Apártate de nosotros, Porque no queremos el conocimiento de tus caminos.

15 C e este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

¿Quién es el Todopoderoso, para que le sirvamos? ¿Y de qué nos aprovechará que oremos a él?

16 C e! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -

He aquí que su bien no está en mano de ellos; El consejo de los impíos lejos esté de mí.

17 d ar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,

Oh, cuántas veces la lámpara de los impíos es apagada, Y viene sobre ellos su quebranto, Y Dios en su ira les reparte dolores!

18 s ă fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?

Serán como la paja delante del viento, Y como el tamo que arrebata el torbellino.

19 V eţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;

Dios guardará para los hijos de ellos su violencia; Le dará su pago, para que conozca.

20 e l ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.

Verán sus ojos su quebranto, Y beberá de la ira del Todopoderoso.

21 C ăci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?

Porque ¿qué deleite tendrá él de su casa después de sí, Siendo cortado el número de sus meses?

22 O are pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?

¿Enseñará alguien a Dios sabiduría, Juzgando él a los que están elevados?

23 U nul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

Este morirá en el vigor de su hermosura, todo quieto y pacífico;

24 c u coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.

Sus vasijas estarán llenas de leche, Y sus huesos serán regados de tuétano.

25 A ltul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

Y este otro morirá en amargura de ánimo, Y sin haber comido jamás con gusto.

26 ş i amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.

Igualmente yacerán ellos en el polvo, Y gusanos los cubrirán.

27 Ş tiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.

He aquí, yo conozco vuestros pensamientos, Y las imaginaciones que contra mí forjáis.

28 V oi ziceţi:, Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`

Porque decís: ¿Qué hay de la casa del príncipe, Y qué de la tienda de las moradas de los impíos?

29 D ar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?

¿No habéis preguntado a los que pasan por los caminos, Y no habéis conocido su respuesta,

30 C um în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.

Que el malo es preservado en el día de la destrucción? Guardado será en el día de la ira.

31 C ine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?

¿Quién le denunciará en su cara su camino? Y de lo que él hizo, ¿quién le dará el pago?

32 E ste dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.

Porque llevado será a los sepulcros, Y sobre su túmulo estarán velando.

33 B ulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.

Los terrones del valle le serán dulces; Tras de él será llevado todo hombre, Y antes de él han ido innumerables.

34 P entruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``

¿Cómo, pues, me consoláis en vano, Viniendo a parar vuestras respuestas en falacia?