Iacob 2 ~ Santiago 2

picture

1 F raţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutînd la faţa omului.

Hermanos míos, que vuestra fe en nuestro glorioso Señor Jesucristo sea sin acepción de personas.

2 C ăci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost;

Porque si en vuestra congregación entra un hombre con anillo de oro y con ropa espléndida, y también entra un pobre con vestido andrajoso,

3 ş i voi puneţi ochii pe celce poartă haina strălucitoare, şi -i ziceţi:,, Tu şezi în locul acesta bun!`` Şi apoi ziceţi săracului:,, Tu stai colo în picioare!`` Sau:,,Şezi jos la picioarele mele!``

y miráis con agrado al que trae la ropa espléndida y le decís: Siéntate tú aquí en buen lugar; y decís al pobre: Estate tú allí en pie, o siéntate aquí bajo mi estrado;

4 N u faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă, şi nu vă faceţi voi judecători cu gînduri rele?

¿no hacéis distinciones entre vosotros mismos, y venís a ser jueces con malos pensamientos?

5 A scultaţi, prea iubiţii mei fraţi: n'a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc?

Hermanos míos amados, oíd: ¿No ha elegido Dios a los pobres de este mundo, para que sean ricos en fe y herederos del reino que ha prometido a los que le aman?

6 Ş i voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă tîrăsc înaintea judecătoriilor?

Pero vosotros habéis afrentado al pobre. ¿No os oprimen los ricos, y no son ellos los mismos que os arrastran a los tribunales?

7 N u batjocoresc ei frumosul nume pe care -l purtaţi?

¿No blasfeman ellos el buen nombre que fue invocado sobre vosotros?

8 D acă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii:,, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi``, bine faceţi.

Si en verdad cumplís la ley real, conforme a la Escritura: Amarás a tu prójimo como a ti mismo, bien hacéis;

9 D ar dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat, şi sînteţi osîndiţi de Lege ca nişte călcători de lege.

pero si hacéis acepción de personas, cometéis pecado, y quedáis convictos por la ley como transgresores.

10 C ăci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într'o singură poruncă, se face vinovat de toate.

Porque cualquiera que guardare toda la ley, pero ofendiere en un punto, se hace culpable de todos.

11 C ăci, Cel ce a zis:,, Să nu preacurveşti``, a zis şi:,, Să nu ucizi``. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii.

Porque el que dijo: No cometerás adulterio, también ha dicho: No matarás. Ahora bien, si no cometes adulterio, pero matas, ya te has hecho transgresor de la ley.

12 S ă vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni cari au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei:

Así hablad, y así haced, como los que habéis de ser juzgados por la ley de la libertad.

13 c ăci judecata este fără milă pentru celce n'a avut milă; dar mila biruieşte judecata.

Porque juicio sin misericordia se hará con aquel que no hiciere misericordia; y la misericordia triunfa sobre el juicio. La fe sin obras es muerta

14 F raţii mei, ce -i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n'are fapte? Poate oare credinţa aceasta să -l mîntuiască?

Hermanos míos, ¿de qué aprovechará si alguno dice que tiene fe, y no tiene obras? ¿Podrá la fe salvarle?

15 D acă un frate sau o soră sînt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele,

Y si un hermano o una hermana están desnudos, y tienen necesidad del mantenimiento de cada día,

16 ş i unul dintre voi le zice:,, Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!`` fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?

y alguno de vosotros les dice: Id en paz, calentaos y saciaos, pero no les dais las cosas que son necesarias para el cuerpo, ¿de qué aprovecha?

17 T ot aşa şi credinţa: dacă n'are fapte, este moartă în ea însaş.

Así también la fe, si no tiene obras, es muerta en sí misma.

18 D ar va zice cineva:,, Tu ai credinţa, şi eu am faptele.``,, Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.``

Pero alguno dirá: Tú tienes fe, y yo tengo obras. Muéstrame tu fe sin tus obras, y yo te mostraré mi fe por mis obras.

19 T u crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred... şi se înfioară!

Tú crees que Dios es uno; bien haces. También los demonios creen, y tiemblan.

20 V rei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică?

¿Mas quieres saber, hombre vano, que la fe sin obras es muerta?

21 A vraam, părintele nostru, n'a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?

¿No fue justificado por las obras Abraham nuestro padre, cuando ofreció a su hijo Isaac sobre el altar?

22 V ezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvîrşită.

¿No ves que la fe actuó juntamente con sus obras, y que la fe se perfeccionó por las obras?

23 A stfel s'a împlinit Scriptura care zice:,, Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s'a socotit ca neprihănire``; şi el a fost numit,, prietenul lui Dumnezeu.``

Y se cumplió la Escritura que dice: Abraham creyó a Dios, y le fue contado por justicia, y fue llamado amigo de Dios.

24 V edeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.

Vosotros veis, pues, que el hombre es justificado por las obras, y no solamente por la fe.

25 T ot aşa, curva Rahav: n'a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, cînd a găzduit pe soli şi i -a scos afară pe altă cale?

Asimismo también Rahab la ramera, ¿no fue justificada por obras, cuando recibió a los mensajeros y los envió por otro camino?

26 D upă cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.

Porque como el cuerpo sin espíritu está muerto, así también la fe sin obras está muerta.