1 ( Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioşi, pier credincioşii dintre fiii oamenilor.

Salva, oh Jehová, porque se acabaron los piadosos; Porque han desaparecido los fieles de entre los hijos de los hombres.

2 O amenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.

Habla mentira cada uno con su prójimo; Hablan con labios lisonjeros, y con doblez de corazón.

3 N imicească Domnul toate buzele linguşitoare, limba care vorbeşte cu trufie,

Jehová destruirá todos los labios lisonjeros, Y la lengua que habla jactanciosamente;

4 p e cei ce zic:,, Sîntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sînt cu noi: cine ar putea să fie stăpîn peste noi?``

A los que han dicho: Por nuestra lengua prevaleceremos; Nuestros labios son nuestros; ¿quién es señor de nosotros?

5 P entrucă cei nenorociţi sînt asupriţi şi pentrucă săracii gem, acum``, zice Domnul,,, Mă scol, şi aduc mîntuire celor obijduiţi.``

Por la opresión de los pobres, por el gemido de los menesterosos, Ahora me levantaré, dice Jehová; Pondré en salvo al que por ello suspira.

6 C uvintele Domnului sînt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pămînt, şi curăţit de şapte ori. -

Las palabras de Jehová son palabras limpias, Como plata refinada en horno de tierra, Purificada siete veces.

7 T u, Doamne, îi vei păzi, şi -i vei apăra de neamul acesta pe vecie.

Tú, Jehová, los guardarás; De esta generación los preservarás para siempre.

8 P retutindeni mişună cei răi, cînd domneşte ticăloşia printre fiii oamenilor.

Cercando andan los malos, Cuando la vileza es exaltada entre los hijos de los hombres.