1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Ne porte pas envie aux hommes méchants, Et ne désire pas être avec eux;

2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Car leur coeur médite la ruine, Et leurs lèvres parlent d'iniquité.

3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

C'est par la sagesse qu'une maison s'élève, Et par l'intelligence qu'elle s'affermit;

4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

C'est par la science que les chambres se remplissent De tous les biens précieux et agréables.

5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Un homme sage est plein de force, Et celui qui a de la science affermit sa vigueur;

6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Car tu feras la guerre avec prudence, Et le salut est dans le grand nombre des conseillers.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

La sagesse est trop élevée pour l'insensé; Il n'ouvrira pas la bouche à la porte.

8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Celui qui médite de faire le mal S'appelle un homme plein de malice.

9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

La pensée de la folie n'est que péché, Et le moqueur est en abomination parmi les hommes.

10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Si tu faiblis au jour de la détresse, Ta force n'est que détresse.

11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Délivre ceux qu'on traîne à la mort, Ceux qu'on va égorger, sauve-les!

12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Si tu dis: Ah! nous ne savions pas!... Celui qui pèse les coeurs ne le voit-il pas? Celui qui veille sur ton âme ne le connaît-il pas? Et ne rendra-t-il pas à chacun selon ses oeuvres?

13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Mon fils, mange du miel, car il est bon; Un rayon de miel sera doux à ton palais.

14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

De même, connais la sagesse pour ton âme; Si tu la trouves, il est un avenir, Et ton espérance ne sera pas anéantie.

15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Ne tends pas méchamment des embûches à la demeure du juste, Et ne dévaste pas le lieu où il repose;

16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Car sept fois le juste tombe, et il se relève, Mais les méchants sont précipités dans le malheur.

17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Ne te réjouis pas de la chute de ton ennemi, Et que ton coeur ne soit pas dans l'allégresse quand il chancelle,

18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

De peur que l'Éternel ne le voie, que cela ne lui déplaise, Et qu'il ne détourne de lui sa colère.

19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Ne t'irrite pas à cause de ceux qui font le mal, Ne porte pas envie aux méchants;

20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Car il n'y a point d'avenir pour celui qui fait le mal, La lampe des méchants s'éteint.

21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Mon fils, crains l'Éternel et le roi; Ne te mêle pas avec les hommes remuants;

22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Car soudain leur ruine surgira, Et qui connaît les châtiments des uns et des autres?

23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Voici encore ce qui vient des sages: Il n'est pas bon, dans les jugements, d'avoir égard aux personnes.

24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Celui qui dit au méchant: Tu es juste! Les peuples le maudissent, les nations le maudissent.

25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

Mais ceux qui le châtient s'en trouvent bien, Et le bonheur vient sur eux comme une bénédiction.

26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Il baise les lèvres, Celui qui répond des paroles justes.

27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Soigne tes affaires au dehors, Mets ton champ en état, Puis tu bâtiras ta maison.

28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Ne témoigne pas à la légère contre ton prochain; Voudrais-tu tromper par tes lèvres?

29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Ne dis pas: Je lui ferai comme il m'a fait, Je rendrai à chacun selon ses oeuvres.

30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

J'ai passé près du champ d'un paresseux, Et près de la vigne d'un homme dépourvu de sens.

31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

Et voici, les épines y croissaient partout, Les ronces en couvraient la face, Et le mur de pierres était écroulé.

32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

J'ai regardé attentivement, Et j'ai tiré instruction de ce que j'ai vu.

33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

Un peu de sommeil, un peu d'assoupissement, Un peu croiser les mains pour dormir!...

34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

Et la pauvreté te surprendra, comme un rôdeur, Et la disette, comme un homme en armes.