1 L a Domnul găsesc scăpare! Cum puteţi să-mi spuneţi:,, Fugi în munţii voştri, ca o pasăre?``

Au chef des chantres. De David. C'est en l'Éternel que je cherche un refuge. Comment pouvez-vous me dire: Fuis dans vos montagnes, comme un oiseau?

2 C ăci iată că cei răi încordează arcul, îşi potrivesc săgeata pe coardă, ca să tragă pe ascuns celor cu inima curată.

Car voici, les méchants bandent l'arc, Ils ajustent leur flèche sur la corde, Pour tirer dans l'ombre sur ceux dont le coeur est droit.

3 Ş i cînd se surpă temeliile, ce ar putea să mai facă cel neprihănit?

Quand les fondements sont renversés, Le juste, que ferait-il? -

4 D omnul este în Templul Lui cel sfînt, Domnul Îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc, şi ploapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.

L'Éternel est dans son saint temple, L'Éternel a son trône dans les cieux; Ses yeux regardent, Ses paupières sondent les fils de l'homme.

5 D omnul cearcă pe cel neprihănit, dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia.

L'Éternel sonde le juste; Il hait le méchant et celui qui se plaît à la violence.

6 P este cei răi plouă cărbuni, foc şi pucioasă: un vînt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.

Il fait pleuvoir sur les méchants Des charbons, du feu et du soufre; Un vent brûlant, c'est le calice qu'ils ont en partage.

7 C ăci Domnul este drept, iubeşte dreptatea, şi cei neprihăniţi privesc Faţa Lui.

Car l'Éternel est juste, il aime la justice; Les hommes droits contemplent sa face.