1 I ată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

Voici encore des Proverbes de Salomon, recueillis par les gens d'Ézéchias, roi de Juda.

2 S lava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

La gloire de Dieu, c'est de cacher les choses; La gloire des rois, c'est de sonder les choses.

3 Î nălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

Les cieux dans leur hauteur, la terre dans sa profondeur, Et le coeur des rois, sont impénétrables.

4 S coate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

Ote de l'argent les scories, Et il en sortira un vase pour le fondeur.

5 S coate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

Ote le méchant de devant le roi, Et son trône s'affermira par la justice.

6 N u te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

Ne t'élève pas devant le roi, Et ne prends pas la place des grands;

7 c ăci este mai bine să ţi se zică:,, Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

Car il vaut mieux qu'on te dise: Monte-ici! Que si l'on t'abaisse devant le prince que tes yeux voient.

8 N u te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

Ne te hâte pas d'entrer en contestation, De peur qu'à la fin tu ne saches que faire, Lorsque ton prochain t'aura outragé.

9 A pără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

Défends ta cause contre ton prochain, Mais ne révèle pas le secret d'un autre,

10 c a nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

De peur qu'en l'apprenant il ne te couvre de honte, Et que ta mauvaise renommée ne s'efface pas.

11 U n cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

Comme des pommes d'or sur des ciselures d'argent, Ainsi est une parole dite à propos.

12 C a o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

Comme un anneau d'or et une parure d'or fin, Ainsi pour une oreille docile est le sage qui réprimande.

13 C a răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

Comme la fraîcheur de la neige au temps de la moisson, Ainsi est un messager fidèle pour celui qui l'envoie; Il restaure l'âme de son maître.

14 C a norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

Comme des nuages et du vent sans pluie, Ainsi est un homme se glorifiant à tort de ses libéralités.

15 P rin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

Par la lenteur à la colère on fléchit un prince, Et une langue douce peut briser des os.

16 D acă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

Si tu trouves du miel, n'en mange que ce qui te suffit, De peur que tu n'en sois rassasié et que tu ne le vomisses.

17 C alcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

Mets rarement le pied dans la maison de ton prochain, De peur qu'il ne soit rassasié de toi et qu'il ne te haïsse.

18 C a un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

Comme une massue, une épée et une flèche aiguë, Ainsi est un homme qui porte un faux témoignage contre son prochain.

19 C a un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

Comme une dent cassée et un pied qui chancelle, Ainsi est la confiance en un perfide au jour de la détresse.

20 C a unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

Oter son vêtement dans un jour froid, Répandre du vinaigre sur du nitre, C'est dire des chansons à un coeur attristé.

21 D acă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

Si ton ennemi a faim, donne-lui du pain à manger; S'il a soif, donne-lui de l'eau à boire.

22 C ăci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

Car ce sont des charbons ardents que tu amasses sur sa tête, Et l'Éternel te récompensera.

23 V întul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

Le vent du nord enfante la pluie, Et la langue mystérieuse un visage irrité.

24 M ai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

Mieux vaut habiter à l'angle d'un toit, Que de partager la demeure d'une femme querelleuse.

25 C a apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

Comme de l'eau fraîche pour une personne fatiguée, Ainsi est une bonne nouvelle venant d'une terre lointaine.

26 C a o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

Comme une fontaine troublée et une source corrompue, Ainsi est le juste qui chancelle devant le méchant.

27 N u este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

Il n'est pas bon de manger beaucoup de miel, Mais rechercher la gloire des autres est un honneur.

28 O mul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

Comme une ville forcée et sans murailles, Ainsi est l'homme qui n'est pas maître de lui-même.