1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
Non portare invidia ai malvagi, non desiderare di stare con loro,
2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
perché il loro cuore medita rapine, le loro labbra emettono malvagità.
3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
La casa si costruisce con la saggezza e si rende stabile con l’intelligenza;
4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
mediante la scienza se ne riempiono le stanze di ogni specie di beni preziosi e gradevoli.
5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
L’uomo saggio è pieno di forza, chi ha scienza accresce la sua potenza;
6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -
infatti, con sagge direttive potrai condurre bene la guerra, e la vittoria sta nel gran numero dei consiglieri.
7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -
La saggezza è troppo in alto per lo stolto; egli non apre mai la bocca alla porta della città.
8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -
Chi pensa a fare il male sarà chiamato esperto in malizia.
9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -
I disegni dello stolto sono peccato, il beffardo è l’abominio degli uomini.
10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -
Se ti scoraggi nel giorno dell’avversità, la tua forza è poca.
11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -
Libera quelli che sono condotti a morte, e salva quelli che, vacillando, vanno al supplizio.
12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -
Se dici: «Ma noi non ne sapevamo nulla!», Colui che pesa i cuori non lo vede forse? Colui che veglia su di te non lo sa forse? E non renderà egli a ciascuno secondo le sue opere?
13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
Figlio mio, mangia il miele perché è buono; un favo di miele sarà dolce al tuo palato.
14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -
Così conosci la saggezza per il tuo bene! Se la trovi, c’è un avvenire, e la tua speranza non sarà delusa.
15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.
O empio, non tendere insidie alla casa del giusto! Non devastare il luogo dove riposa!
16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
Perché il giusto cade sette volte e si rialza, ma gli empi sono travolti dalla sventura.
17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,
Quando il tuo nemico cade, non ti rallegrare; quand’è rovesciato, il tuo cuore non ne gioisca,
18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -
perché il Signore non lo veda e gli dispiaccia e non distolga l’ira sua da lui.
19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!
Non t’irritare a motivo di chi fa il male e non portare invidia agli empi,
20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -
perché non c’è avvenire per il malvagio; la lucerna degli empi sarà spenta.
21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!
Figlio mio, temi il Signore e il re, e non mischiarti con gli uomini turbolenti;
22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -
la loro rovina sopraggiungerà improvvisa, e chi sa la triste fine dei loro anni?
23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -
Anche queste sono massime dei saggi. Non è bene, in giudizio, avere riguardi personali.
24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.
Chi dice all’empio: «Tu sei giusto», i popoli lo malediranno, lo esecreranno le nazioni.
25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -
Ma quelli che sanno punire se ne troveranno bene, e su loro scenderanno benedizione e prosperità.
26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.
Da’ un bacio sulle labbra chi dà una risposta giusta.
27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -
Metti in ordine i tuoi affari di fuori, metti in buono stato i tuoi campi, poi ti fabbricherai la casa.
28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -
Non testimoniare senza motivo contro il tuo prossimo; vorresti forse ingannare con le tue parole?
29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -
Non dire: «Come ha fatto a me così farò a lui; renderò a costui secondo la sua azione».
30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
Passai presso il campo del pigro e presso la vigna dell’uomo privo di senno;
31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
ed ecco, le spine vi crescevano dappertutto, i rovi ne coprivano il suolo e il muro di cinta era in rovina.
32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
Considerai la cosa e mi posi a riflettere; e da quel che vidi trassi una lezione:
33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...
dormire un po’, sonnecchiare un po’, incrociare un po’ le mani per riposare…
34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
e la tua povertà verrà come un ladro e la tua miseria, come un uomo armato.