1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

¶ Do not be envious of evil men, neither desire to be with them.

2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

For their heart studies robbery, and their lips speak evil.

3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

¶ Through wisdom the house shall be built, and with intelligence it shall be established:

4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

And by knowledge shall the chambers be filled with all precious and beautiful riches.

5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

The wise man is strong; and the man of understanding is a mighty man of valour.

6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

For by wise counsel thou shalt make thy war, and in the multitude of counsellors there is saving health.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

¶ Wisdom, is too high for a fool; he shall not open his mouth in the gate.

8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

He that devises to do evil shall be called a man of evil designs.

9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

The thought of the foolish is sin, and the scorner is an abomination to men.

10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

¶ If thou art slack in the day of tribulation, thy strength shall be reduced.

11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

¶ If thou forbear to deliver those that are drawn unto death and those that are ready to be slain,

12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

if thou should say, Behold, we knew it not; shall not he that weighs the hearts understand it? and he that keeps thy soul, does he not know it? and shall he not render to every man according to his works?

13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

¶ My son, eat of the honey, because it is good, and of the honeycomb, which is sweet to thy taste:

14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

So shall the knowledge of wisdom be unto thy soul: if thou shalt find it, and in the end thy hope shall not be cut off.

15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

¶ Do not lay in wait, O wicked man, against the dwelling of the righteous; do not spoil his resting place.

16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

For a just man falls seven times and rises up again, but the wicked shall fall into evil.

17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

¶ Do not rejoice when thy enemy falls, and do not let thy heart be glad when he stumbles

18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

lest the LORD see it and it displease him, and he turn away his wrath from him.

19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

¶ Do not meddle with those who are evil, neither be envious of the wicked;

20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

for the evil man shall not come to a good end; the fire of the wicked shall be put out.

21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

¶ My son, fear the LORD and the king, and do not meddle with those that are given to change,

22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

for their calamity shall rise suddenly; and the ruin of them both, who shall know it?

23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

¶ These things also belong to the wise. It is not good to have respect of persons in judgment.

24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

He that saith unto the wicked, Thou art righteous; him shall the peoples curse, nations shall abhor him:

25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

But unto those that rebuke him shall be delight, and a blessing of good shall come upon them.

26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.

The lips of the one that gives a right answer shall be kissed.

27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

¶ Prepare thy work without and make it fit for thyself in thine inheritance, and afterwards thou shalt build thine house.

28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

¶ Do not be a false witness against thy neighbour, and do not flatter with thy lips.

29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Do not say, I will do unto him as he has done unto me; I will render to the man according to his work.

30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

¶ I went by the field of the slothful and by the vineyard of the man void of understanding,

31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

and, behold, it was all grown over with thorns, and nettles had covered its face, and its stone wall was broken down.

32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Then I saw, and considered it well: I looked upon it and received chastening.

33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

Yet a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:

34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

So shall thy poverty come as one that travels and thy want as an armed man.