1 Î n a douăzeci şi patra zi a aceleiaş luni, copiii lui Israel s'au adunat, îmbrăcaţi în saci şi presăraţi cu ţărînă, pentru ţinerea unui post.

¶ Now in the twenty-fourth day of this month, the sons of Israel were assembled with fasting and with sackcloth and earth upon them.

2 C ei ce erau din neamul lui Israel, despărţindu-se de toţi străinii, au venit şi şi-au mărturisit păcatele lor şi fărădelegile părinţilor lor.

And the seed of Israel had separated themselves from all strangers and stood and confessed their sins and the iniquities of their fathers.

3 D upă ce au şezut jos, au cetit în cartea Legii Domnului, Dumnezeului lor, a patra parte din zi; şi altă a patra parte din zi şi-au mărturisit păcatele şi s'au închinat înaintea Domnului, Dumnezeului lor.

And they stood up in their place and read in the book of the law of the LORD their God one fourth part of the day; and another fourth part they confessed and worshipped the LORD their God.

4 I osua, Bani, Cadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani s'au suit pe scaunul Leviţilor şi au strigat cu glas tare către Domnul, Dumnezeul lor.

¶ Then stood up upon the stairs of the Levites, Jeshua, Bani, Kadmiel, Shebaniah, Bunni, Sherebiah, Bani, and Chenani and cried with a loud voice unto the LORD their God.

5 Ş i Leviţii Iosua, Cadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia, au zis:,, Sculaţi-vă şi binecuvîntaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, din vecinicie în vecinicie!,, Binecuvîntat să fie Numele Tău cel slăvit, care este mai pe sus de orice binecuvîntare şi de orice laudă!

Then the Levites, Jeshua, Kadmiel, Bani, Hashabniah, Sherebiah, Hodijah, Shebaniah, and Pethahiah said, Stand up and bless the LORD your God for ever and ever; and blessed be thy glorious name, which is exalted above all blessing and praise.

6 T u, Doamne, numai Tu, ai făcut cerurile, cerurile cerurilor şi toată oştirea lor, şi pămîntul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai viaţă tuturor acestor lucruri, şi oştirea cerurilor se închină înaintea Ta.

Thou, O LORD, art alone; thou hast made the heavens and the heavens of the heavens, with all their host, the earth and all things that are therein, the seas and all that is therein, and thou givest life to them all; and the host of the heavens worship thee.

7 T u, Doamne Dumnezeule, ai ales pe Avram, l-ai scos din Ur din Haldeia, şi i-ai pus numele Avraam.

Thou art, O LORD, the God who didst choose Abram and didst bring him forth out of Ur of the Chaldees and didst give him the name of Abraham

8 T u ai găsit inima lui credincioasă înainta Ta, ai făcut legămînt cu el, şi ai făgăduit că vei da seminţei lui ţara Cananiţilor, Hetiţilor, Amoriţilor, Fereziţilor, Iebusiţilor şi Ghirgasiţilor. Şi Ţi-ai ţinut cuvîntul, căci eşti drept.

and didst find his heart faithful before thee and didst make a covenant with him to give the land of the Canaanite, the Hittite, the Amorite, the Perizzite, the Jebusite, and the Girgashite, to give it, to his seed and hast performed thy word; for thou art righteous.

9 T u ai văzut necazul părinţilor noştri în Egipt, şi le-ai auzit strigătele la Marea Roşie.

And thou didst see the affliction of our fathers in Egypt and didst hear their cry by the Red sea

10 A i făcut semne şi minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui şi împotriva întregului popor din ţara lui, pentrucă ştiai cu cîtă îngîmfare se purtaseră faţă de părinţii noştri, şi Ţi-ai arătat slava Ta cum se vede astăzi.

and didst show signs and wonders upon Pharaoh and on all his slaves and on all the people of his land; for thou didst know that they had dealt proudly against them. So didst thou make thee a name, as it is this day.

11 A i despărţit marea înaintea lor, şi au trecut pe uscat prin mijlocul mării: dar ai prăbuşit în adînc, ca o piatră în fundul apelor, pe cei ce -i urmăreau.

And thou didst divide the sea before them so that they went through the midst of the sea on the dry land; and their persecutors thou didst throw into the deeps, as a stone into the mighty waters.

12 I -ai călăuzit ziua printr'un stîlp de nor, şi noaptea printr'un stîlp de foc, care le lumina drumul pe care aveau să -l urmeze.

Moreover, thou didst lead them by day with a pillar of cloud and by night with a pillar of fire to give them light in the way by which they should go.

13 T e-ai pogorît pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălţimea cerurilor, şi le-ai dat porunci drepte, legi adevărate, învăţături şi orînduiri minunate.

Thou didst come down upon Mount Sinai and didst speak with them from heaven and didst give them right judgments and true laws, good statutes and commandments,

14 L e-ai făcut cunoscut Sabatul Tău cel sfînt, şi le-ai dat prin robul Tău Moise, porunci, învăţături şi o lege.

and didst make known unto them the sabbath of thy holiness and didst prescribe for them commandments, statutes, and law by the hand of Moses, thy slave.

15 L e-ai dat, dela înălţimea cerurilor, pîne, cînd le era foame, şi ai scos apă din stîncă, atunci cînd le era sete. Şi le-ai spus să intre în stăpînirea ţării pe care jurasei că le -o vei da.

And thou didst give them bread from heaven in their hunger and didst bring forth water for them out of the rock in their thirst and didst promise them that they should go in to possess the land which thou hadst sworn to give them.

16 D ar părinţii noştri s'au îngîmfat şi şi-au înţepenit grumazul. N'au urmat poruncile Tale,

But they and our fathers dealt proudly and hardened their necks and did not hearken unto thy commandments

17 n 'au vrut să asculte, şi au dat uitării minunile pe cari le făcusei pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul; şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mînie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit,

and refused to hear; neither did they remember thy wonders that thou hadst done among them, but hardened their necks and in their rebellion thought to appoint a leader to return to their bondage; but thou art a God of pardons, gracious and merciful, slow to anger, and of great mercy, for thou didst not leave them.

18 n ici chiar atunci cînd şi-au făcut un viţel turnat, şi au zis:,, Iată Dumnezeul tău care te -a scos din Egipt!`` şi s'au dedat la mari ocări faţă de Tine.

Even when they had made themselves a molten calf and said, This is thy God that brought thee up out of Egypt, and had committed great abominations;

19 Î n îndurarea Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustie, şi stîlpul de nor n'a încetat să -i călăuzească ziua pe drum, nici stîlpul de foc să le lumineze noaptea drumul, pe care aveau să -l urmeze.

yet thou in thy manifold mercies didst not forsake them in the wilderness; the pillar of the cloud did not depart from them by day, to lead them in the way; neither did the pillar of fire by night, to illuminate the way in which they should go.

20 L e-ai dat Duhul Tău cel bun, ca să -i facă înţelepţi; n'ai îndepărtat mana Ta dela gura lor, şi le-ai dat apă să-şi potolească setea.

Thou didst give thy good spirit to teach them and didst not withhold thy manna from their mouth and didst give them water for their thirst.

21 P atruzeci de ani, ai avut grijă să -i hrăneşti în pustie, şi n'au dus lipsă de nimic, hainele nu li s'au învechit, şi picioarele nu li s'au umflat.

Yea, forty years didst thou sustain them in the wilderness so that they lacked nothing; their clothes did not wax old, and their feet did not swell.

22 L e-ai dat în mînă împărăţii şi popoare, ale căror ţinuturi le-ai împărţit între ei, şi au stăpînit ţara lui Sihon, împăratul Hesbonului, şi ţara lui Og, împăratul Basanului.

Thou didst give them kingdoms and peoples and didst divide them into corners; so they possessed the land of Sihon and the land of the king of Heshbon and the land of Og, king of Bashan.

23 L e-ai înmulţit fiii ca stelele cerurilor, şi i-ai adus în ţara despre care spusesei părinţilor lor că au s'o ia în stăpînire.

Thou didst multiply their sons as the stars of heaven and didst introduce them into the land, concerning which thou hadst promised to their fathers, that they should go in to inherit it.

24 Ş i fiii lor au intrat şi au luat ţara în stăpînire; ai smerit înaintea lor pe locuitorii ţării, Cananiţii, şi i-ai dat în mînile lor, împreună cu împăraţii şi popoarele ţării, ca să le facă ce le place.

So the sons came in and possessed the land, and thou didst humble the inhabitants of the land before them, the Canaanites, and didst give them into their hand, with their kings and the peoples of the land, that they might do with them as they would.

25 A u ajuns stăpîni pe cetăţi întărite şi pe pămînturi roditoare; au stăpînit case pline de tot felul de bunătăţi, puţuri săpate, vii, măslini, şi pomi roditori din belşug; au mîncat, s'au săturat, s'au îngrăşat, şi au trăit în desfătări, prin bunătatea Ta cea mare.

And they took strong cities and fertile land and inherited houses full of all goods, hewn cisterns, vineyards and oliveyards and many trees of good fruit; so they ate and were filled and became fat and delighted themselves in thy great goodness.

26 T otuş, ei s'au răsculat şi s'au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea Ta la spatele lor, au ucis pe proorocii Tăi, cari -i rugau ferbinte să se întoarcă la Tine, şi s'au dedat la mari ocări faţă de Tine.

Nevertheless, they were contentious and rebelled against thee and cast thy law behind their backs and slew thy prophets who testified against them to turn them to thee, and they wrought great abominations.

27 A tunci i-ai lăsat în mînile vrăjmaşilor lor, cari i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine; şi Tu i-ai auzit dela înălţimea cerurilor, şi, în îndurarea Ta cea mare, le-ai dat izbăvitori cari i-au scăpat din mînile vrăjmaşilor lor.

Therefore, thou didst deliver them into the hand of their enemies, who afflicted them; and in the time of their tribulation, they cried unto thee, thou didst hear them from the heavens; and according to thy manifold mercies thou didst give them saviours, who saved them out of the hand of their enemies.

28 C înd au avut odihnă, au început iarăş să facă rău, înaintea Ta. Atunci i-ai lăsat în mînile vrăjmaşilor lor, cari i-au stăpînit. Dar, din nou au strigat către Tine; şi Tu i-ai auzit dela înălţimea cerurilor, şi, în marea Ta îndurare, i-ai izbăvit de mai multe ori.

But after they had rest, they did evil again before thee; therefore, thou didst leave them in the hand of their enemies so that they had the dominion over them; yet when they returned and cried unto thee, thou didst hear them from the heavens; and many times didst thou deliver them according to thy mercies

29 I -ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta; dar ei au stăruit în îngîmfarea lor, n'au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orînduirilor Tale, cari fac viu pe celce le împlineşte, Ţi-au întors spatele cu îndărătnicie, şi-au înţepenit grumazul, şi n'au ascultat.

and didst protest unto them, that they return unto thy law; yet they dealt proudly and did not hearken unto thy commandments, but sinned against thy judgments (which if a man shall do, in them he shall live) and withdrew the shoulder and hardened their neck and would not hear.

30 I -ai îngăduit astfel mulţi ani, le-ai dat înştiinţări prin Duhul tău, prin prooroci, şi tot n'au luat aminte. Atunci i-ai dat în mînile unor popoare străine.

Yet many years didst thou forbear them and didst protest against them with thy spirit by the hand of thy prophets; yet they did not hear; therefore, thou didst give them into the hand of the peoples of the land.

31 D ar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, şi nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milostiv şi îndurător.

Nevertheless, for thy great mercies’ sake thou didst not utterly consume them nor forsake them; for thou art a gracious and merciful God.

32 Ş i acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic şi înfricoşat, Tu care Îţi ţii legămîntul Tău de îndurare, nu privi ca puţin lucru toate suferinţele prin cari am trecut noi, împăraţii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, proorocii noştri, părinţii noştri şi tot poporul Tău, din vremea împăraţilor Asiriei pînă în ziua de azi.

Now, therefore, our God, the great, mighty, and terrible God, who keeps covenant and mercy, let not all the trouble seem little before thee, that has come upon us, on our kings, on our princes, on our priests, on our prophets, on our fathers, and on all thy people, since the time of the kings of Assyria unto this day.

33 T u ai fost drept în tot ce ni s'a întîmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.

Howbeit thou art just in all that has come upon us; for thou hast done right, but we have done wickedly;

34 Î mpăraţii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, şi părinţii noştri n'au păzit Legea, şi n'au dat ascultare nici poruncilor, nici înştiinţărilor pe cari li le dădeai.

neither have our kings, our princes, our priests, nor our fathers, kept thy law nor hearkened unto thy commandments and thy testimonies, with which thou didst testify against them.

35 C înd erau stăpîni, în mijlocul multelor binefaceri pe cari li le dădeai, în ţara întinsă şi roditoare, pe care le -o dădusei, nu Ţi-au slujit şi nu s'au abătut dela faptele lor rele.

For they did not serve thee in their kingdom and in thy great goodness that thou didst give them and in the large and fat land which thou didst deliver before them; neither did they turn from their wicked works.

36 Ş i astăzi, iată-ne robi! Iată-ne robi pe pămîntul pe care l-ai dat părinţilor noştri, pentruca să se bucure de roadele şi de bunurile lui!

Behold, we are slaves this day, behold us here, slaves in the land which thou didst give unto our fathers to eat the fruit thereof and the good thereof.

37 E l îşi înmulţeşte roadele pentru împăraţii cărora ne-ai supus, din pricina păcatelor noastre; ei stăpînesc după plac asupra trupurilor noastre şi asupra vitelor noastre, şi sîntem într'o mare strîmtorare!``

And it multiplies its fruit for the kings, whom thou hast set over us because of our sins, who have dominion over our bodies and over our cattle, according to their will, and we are in great distress.

38 P entru toate acestea, noi am încheiat un legămînt, pe care l-am făcut în scris. Şi căpeteniile noastre, Leviţii noştri şi preoţii noştri şi-au pus pecetea pe el.

And because of all this, we make a sure covenant and write it; and our princes, Levites, and priests seal unto it.