1 N u pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Do not be jealous of sinful men. Do not want to be with them.

2 c ăci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

For their hearts make plans to hurt others and their lips talk about trouble.

3 P rin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

A house is built by wisdom. It is made strong by understanding,

4 p rin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

and by much learning the rooms are filled with all riches that are pleasing and of great worth.

5 U n om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

A wise man is strong. A man of much learning adds to his strength.

6 C ăci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

For by wise leading you will make war, and the fight is won when there are many wise men to help you make the plans.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Wisdom is too hard for a fool to understand. He does not open his mouth in the gate.

8 C ine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

He who plans to do wrong will be called a trouble maker.

9 G îndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Planning to do foolish things is sin, and the man who laughs at the truth is hated by men.

10 D acă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

If you are weak in the day of trouble, your strength is small.

11 I zbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Save those who are being taken away to death. Keep them from being killed.

12 D acă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

If you say, “See, we did not know this,” does not He Who knows what is in hearts see it? Does not He Who keeps watch over your soul know it? And will He not pay each man for his work?

13 F iule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

My son, eat honey, for it is good. Yes, the honey from the comb is sweet to your taste.

14 T ot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Know that wisdom is like this to your soul. If you find it, there will be a future, and your hope will not be cut off.

15 N u întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

O sinful man, do not lie in wait against the house of the man who is right with God. Do not destroy his resting place.

16 C ăci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

For a man who is right with God falls seven times, and rises again, but the sinful fall in time of trouble.

17 N u te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Do not be full of joy when the one who hates you falls. Do not let your heart be glad when he trips.

18 c a nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

The Lord will see it and will not be pleased, and He will turn away His anger from him.

19 N u te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Do not worry yourself because of those who do wrong, and do not be jealous of the sinful.

20 C ăci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

For there will be no future for the sinful man. The lamp of the sinful will be put out.

21 F iule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

My son, fear the Lord and the king. Have nothing to do with those who are given to change.

22 C ăci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

For their trouble will rise up all at once, and who knows how much both of them will destroy?

23 I ată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

These also are sayings of the wise. It is not good to show favor in judging.

24 P e cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

He who says to the sinful, “You are right and good,” will be spoken against by people and hated by nations.

25 D ar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

But those who speak strong words to the sinful will find joy and good will come upon them.

26 U n răspuns bun este ca un sărut pe buze.

To give the right answer is like a kiss on the lips.

27 V ezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Get your work done outside. Make your fields ready. Then after that, build your house.

28 N u vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Do not speak against your neighbor without a reason, and do not lie with your lips.

29 N u zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Do not say, “I will do to him as he has done to me. I will pay the man for what he has done.”

30 A m trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

I passed by the field of the lazy man, by the grape-vines of the man without understanding.

31 Ş i era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

And see, it was all grown over with thorns. The ground was covered with weeds, and its stone wall was broken down.

32 M 'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

When I saw it, I thought about it. I looked and received teaching.

33 S ă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

“A little sleep, a little rest, a little folding of the hands to rest,”

34 Ş i sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

and your being poor will come as a robber, and your need like a man ready to fight.