1 Samuel 20 ~ 1 Samuel 20

picture

1 D avid a fugit din Naiot, de lîngă Rama. S'a dus la Ionatan, şi a zis:,, Ce-am făcut eu? Care este nelegiuirea mea, care este păcatul meu înaintea tatălui tău, de vrea să-mi ia viaţa?``

Then David ran from Naioth in Ramah, and came and said to Jonathan, “What have I done? What is my sin? What have I done wrong to your father, that he wants to kill me?”

2 I onatan i -a răspuns:,, Ferească Dumnezeu! Nu vei muri. Tatăl meu nu face niciun lucru, fie mare, fie mic, fără să-mi dea de ştire; pentruce mi-ar ascunde el lucrul acesta? Nu este nimic.``

Jonathan said to him, “Far from it, you will not die. See, my father does nothing big or small without telling me about it. So why should my father hide this from me? It is not so!”

3 D avid a zis iarăş, jurînd:,, Tatăl tău ştie bine că am căpătat trecere înaintea ta, şi va fi zis:, Să nu ştie Ionatan, căci s'ar întrista.` Dar viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu este decît un pas între mine şi moarte``.

But David answered, “Your father knows well that I have found favor in your eyes. He has said, ‘Do not let Jonathan know this, because it would fill him with sorrow.’ But it is true. As the Lord lives and as your soul lives, there is only a step between me and death.”

4 I onatan a zis lui David:,, Pentru tine voi face tot ce vei vrea.``

Then Jonathan said to David, “I will do for you whatever you say.”

5 Ş i David i -a răspuns:,, Iată că mîne este lună nouă, şi ar trebui să şed să mănînc cu împăratul; lasă-mă să mă duc, şi să mă ascund în cîmpii pînă în seara zilei a treia.

David said to Jonathan, “See, tomorrow is the new moon, and I should sit down to eat with the king. But let me go. I will hide myself in the field until the third evening.

6 D acă tatăl tău va băga de seamă lipsa mea, să -i spui:, David m'a rugat să -l las să se ducă pînă la Betleem în cetatea lui, pentrucă acolo se aduce pentru toată familia o jertfă de peste an`.

If your father misses me at all, then say, ‘David asked me to let him leave to run to his city Bethlehem. It is the time for the whole family to gather there for the gift given on the altar in worship each year.’

7 Ş i dacă va zice:, Bine!` atunci robul tău n'are nimic de temut; dar dacă -l va apuca mînia, să ştii că pieirea mea este lucru hotărît din partea lui.

If he says, ‘Good!’ your servant will be safe. But if he is very angry, then you will know that he has decided to do what is bad.

8 A rată-ţi dar dragostea pentru robul tău, căci ai făcut cu robul tău un legămînt înaintea Domnului. Şi dacă este vreo nelegiuire... în mine, ia-mi tu viaţa, de ce să mă mai duci pînă la tatăl tău?``

So be kind to your servant. For you have brought me into an agreement of the Lord with you. But if I am guilty, kill me yourself. For why should you bring me to your father?”

9 I onatan i -a zis:,, Departe de tine gîndul să nu-ţi dau de ştire, dacă voi afla că pieirea ta este lucru hotărît din partea tatălui meu şi ameninţă să te ajungă!``

Jonathan said, “Far be it from you! If I knew that my father has decided to do something bad to you, would I not tell you about it?”

10 D avid a zis lui Ionatan:,, Cine-mi va da de ştire dacă tatăl tău ţi-ar răspunde cu asprime?``

Then David said to Jonathan, “Who will tell me if your father is angry when he answers you?”

11 Ş i Ionatan a zis lui David:,, Vino, să ieşim pe cîmp.`` Şi au ieşit amîndoi pe cîmp.

Jonathan said to David, “Come, let us go out into the field.” So both of them went out into the field.

12 I onatan a zis lui David:,, Iau martor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, că voi cerceta de aproape pe tatăl meu mîne sau poimîne; şi de va gîndi bine de David,

Jonathan said to David, “May the Lord, the God of Israel, see it. I will speak with my father, about this time tomorrow, or the third day. If he feels good about David, will I not send news to you and let you know it?

13 D omnul să Se poarte cu Ionatan cu toată asprimea, dacă nu voi trimete pe nimeni să-ţi dea de ştire! Dacă tatăl meu va găsi cu cale să-ţi facă rău, iarăş îţi voi da de ştire, şi te voi lăsa să pleci, ca să te duci în pace; şi Domnul să fie cu tine, cum a fost cu tatăl meu!

But if my father wants to hurt you, may the Lord do the same to Jonathan and even more, if I do not let you know and send you away, so you may be safe. May the Lord be with you as He has been with my father.

14 D acă voi mai trăi, să te porţi faţă de mine cu o bunătate ca a Domnului; şi dacă voi muri,

If I am still alive, show me the faithful love of the Lord, that I may not die.

15 s ă nu îţi îndepărtezi niciodată bunătatea faţă de casă mea, nici chiar cînd Domnul va nimici pe fiecare din vrăjmaşii lui David de pe faţa pămîntului.

Do not stop being faithful to my house forever, not even when the Lord destroys from the earth all who hate David.

16 C ăci Ionatan a făcut legămînt cu casa lui David! Domnul să se răsbune pe vrăjmaşii lui David!``

Do not let the name of Jonathan be lost from the family of David. And may the Lord punish those who hate you.”

17 I onatan a întărit şi mai mult faţă de David dragostea pe care o avea pentru el, căci îl iubea ca pe sufletul lui.

Jonathan made David promise again, by his love for him. For he loved him as he loved his own life.

18 I onatan i -a zis:,, Mîne este luna nouă; se va băga de seamă lipsa ta, căci locul tău va fi gol.

Then Jonathan said to David, “Tomorrow is the new moon. You will be missed because your seat will be empty.

19 S ă te pogori a treia zi pînă în fundul locului în care te ascunsesei în ziua cînd cu întîmplarea aceea, şi să rămîi lîngă piatra Ezel.

On the third day hurry and come to the place where you hid yourself the other time. Stay by the stone called Ezel.

20 E u voi trage trei săgeţi în spre piatra aceasta, ca şi cînd aş lovi la ţintă.

I will shoot three arrows to the side of it, as if I shot at a mark.

21 Ş i voi trimete un tînăr, şi -i voi zice:, Du-te de găseşte săgeţile!` Dacă -i voi zice:, Iată că săgeţile sînt dincoace de tine, ia-le!` atunci să vii, căci este pace pentru tine, şi n'ai să te temi de nimic, viu este Domnul!

Then I will send the boy, saying, ‘Go, find the arrows.’ If I say to the boy these words, ‘See, the arrows are on this side of you, get them!’ then you may come. For it is safe for you and there is no danger, as the Lord lives.

22 D ar dacă voi zice tînărului:, Iată că săgeţile sînt dincolo de tine!` atunci să pleci, căci Domnul te trimete.

But if I say to the boy, ‘See, the arrows are farther away,’ then go, for the Lord has sent you away.

23 D omnul este martor pe vecie pentru cuvîntul pe care ni l-am dat unul altuia.``

As for the agreement you and I have spoken, see, the Lord is between you and me forever.”

24 D avid s'a ascuns în cîmp. A venit luna nouă, şi împăratul a luat loc la ospăţ ca să mănînce.

So David hid in the field. When the new moon came, the king sat down to eat food.

25 Î mpăratul a şezut ca de obicei pe scaunul lui lîngă perete. Ionatan s'a sculat, şi Abner a şezut lîngă Saul; dar locul lui David a rămas gol.

The king sat on his seat by the wall as he did other times. Jonathan sat on the other side from him, and Abner sat beside Saul. But David’s place was empty.

26 S aul n'a zis nimic în ziua aceea;,, căci``, zicea el,,, s'a întîmplat: el nu este curat, negreşit nu este curat``.

But Saul did not say anything that day. For he thought, “Something has happened to him. He is not clean. For sure he is not clean.”

27 A doua zi, ziua a doua a lunii noi, locul lui David era tot gol. Şi Saul a zis fiului său Ionatan:,, Pentruce n'a venit fiul lui Isai la masă nici eri nici azi?``

But David’s place was empty the next day, the second day of the new moon. So Saul said to his son Jonathan, “Why has the son of Jesse not come to the supper yesterday and today?”

28 I onatan a răspuns lui Saul:,, David mi -a cerut voie să se ducă la Betleem.

Jonathan answered Saul, “David asked me to let him go to Bethlehem.

29 E l a zis:, Dă-mi drumul, te rog, căci avem în cetate o jertfă de familie, şi frate-meu mi -a spus lucrul acesta; deci dacă am căpătat trecere înaintea ta, dă-mi voie să mă duc în grabă să-mi văd fraţii. Pentru aceea n'a venit la masa împăratului.``

He said, ‘I beg you, let me go. Our family is giving a gift on the altar in the city. And my brother has told me to be there. Now, if I have found favor in your eyes, let me leave and see my brothers.’ That is why he has not come to the king’s table.”

30 A tunci Saul s'a aprins de mînie împotriva lui Ionatan, şi i -a zis:,, Fiu rău şi neascultător, nu ştiu eu că ţi-ai luat ca prieten pe fiul lui Isai, spre ruşinea ta şi spre ruşinea mamei tale?

Then Saul was very angry with Jonathan and he said to him, “You son of a sinful woman! Do I not know that you are choosing the son of Jesse to your own shame and to the shame of your mother who gave birth to you?

31 C ăci cîtă vreme va trăi fiul lui Isai pe pămînt, nu va fi linişte nici pentru tine, nici pentru împărăţia ta. Şi acum trimete să -l caute, şi să mi -l aducă, fiindcă este vrednic de moarte``.

As long as the son of Jesse lives on the earth, you and the power you would have as king will not last. So send for him and bring him to me. For he must die.”

32 I onatan a răspuns tatălui său Saul, şi i -a zis:,, Pentruce să fie omorît? Ce a făcut?``

Jonathan answered his father Saul, “Why should he be killed? What has he done?”

33 Ş i Saul şi -a îndreptat suliţa spre el, ca să -l lovească. Ionatan a înţeles că era lucru hotărît din partea tatălui său să omoare pe David.

But Saul threw his spear at Jonathan to kill him, so he knew that his father had decided to kill David.

34 S 'a sculat de la masă într'o mînie aprinsă, şi n'a luat deloc parte la masă în ziua a doua a lunii noi; căci era mîhnit din pricina lui David, pentrucă tatăl său îl ocărîse.

Jonathan rose from the table very angry. He did not eat any food on the second day of the new moon. For he was filled with sorrow for David, because his father had brought shame upon him.

35 A doua zi de dimineaţă, Ionatan s'a dus pe cîmp în locul în care se învoise cu David, şi era însoţit de un băeţaş.

In the morning Jonathan went out to the field at the time he and David agreed to meet. A little boy was with him.

36 E l i -a zis:,, Dă fuga şi găseşte săgeţile pe cari le voi trage``. Băiatul a alergat, şi Ionatan a tras o săgeată care a trecut dincolo de el.

Jonathan said to his boy, “Run, find the arrows I shoot.” As the boy was running, he shot an arrow past him.

37 C înd a ajuns băiatul la locul unde era săgeata pe care o trăsese Ionatan, Ionatan a strigat după el:,, Iată că săgeata este dincolo de tine``.

The boy came to the place where Jonathan had shot the arrow. Jonathan called to the boy and said, “Is not the arrow farther away?”

38 I -a strigat iarăş:,, Iute, grăbeşte-te, nu te opri!`` Şi băiatul lui Ionatan a strîns săgeţile, şi s'a întors la stăpînul lui.

Jonathan called to the boy, “Hurry, be quick, do not stay!” Then Jonathan’s boy picked up the arrow and came to his owner.

39 B ăiatul nu ştia nimic: numai Ionatan şi David înţelegeau lucrul acesta.

The boy knew nothing. Only Jonathan and David knew what had happened.

40 I onatan a dat băiatului armele, şi i -a zis:,, Du-te şi du-le în cetate.``

Then Jonathan gave his bow and arrows to his boy and told him, “Go, take them to the city.”

41 D upă plecarea băiatului, David s'a sculat din partea de miazăzi, apoi s'a aruncat cu faţa la pămînt şi s'a închinat de trei ori. Cei doi prieteni s'au îmbrăţişat şi au plîns împreună. David mai ales se prăpădea plîngînd.

When the boy was gone, David rose from the south side and fell on his face to the ground. He bowed three times. Then they kissed each other and cried together, but David more.

42 Ş i Ionatan a zis lui David:,, Du-te în pace, acum cînd am jurat amîndoi, în Numele Domnului, zicînd:, Domnul să fie pe vecie între mine şi tine, între sămînţa mea şi sămînţa ta!`` David s'a sculat şi a plecat, iar Ionatan s'a întors în cetate.

Jonathan said to David, “Go in peace. For we have promised each other in the name of the Lord, saying, ‘The Lord will be between me and you, and between my children and your children forever.’” Then David got up and left, and Jonathan went into the city.