1 N aomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.

There was an in-law of the family of Naomi’s husband there whose name was Boaz. He was a very rich man of the family of Elimelech.

2 R ut, Moabita, a zis către Naomi:,, Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.`` Ea i -a răspuns:,, Du-te, fiica mea.``

Ruth, the Moabite woman, said to Naomi, “Let me go to the field to gather grain behind someone who might show favor to me.” Naomi said to her, “Go, my daughter.”

3 E a s'a dus într'un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Şi s'a întîmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.

So Ruth went and gathered in the field behind those who picked the grain. And she happened to come to the part of the field that belonged to Boaz, who was of the family of Elimelech.

4 Ş i iată că Boaz a venit din Betleem, şi a zis secerătorilor:,, Domnul să fie cu voi!`` Ei i-au răspuns:,, Domnul să te binecuvinteze!``

Now Boaz was seen coming from Bethlehem. He said to the people gathering the grain, “May the Lord be with you.” And they said to him, “May the Lord bring good to you.”

5 Ş i Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor:,, A cui este tînăra aceasta?``

Then Boaz said to his servant who was watching over those who gathered grain, “Whose young woman is this?”

6 S lujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns:,, Este o tînără Moabită, care s'a întors cu Naomi din ţara Moabului.

The servant who watched over those who gathered grain said, “She is the young Moabite woman who returned with Naomi from the land of Moab.

7 E a a zis:, Dă-mi voie să strîng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` Şi de azi dimineaţă, decînd a venit, a stat în picioare pînă acum, şi nu s'a odihnit decît o clipă în casă``.

She said, ‘Let me gather food behind the others who gather among the grain.’ So she came and has stayed from morning until now. She has rested in the house a short time.”

8 B oaz a zis către Rut:,, Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici, şi rămîi cu slujnicele mele.

Then Boaz said to Ruth, “Be careful to listen, my daughter. Do not go to gather grain in another field. Do not leave this one. But stay here with my women who gather grain.

9 U ită-te unde vor secera pe cîmpi, şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi cînd îţi va fi sete, să te duci la vase, şi să bei din ce vor scoate slugile.``

Keep your eyes upon the field where they gather grain. Go behind them. I have told the servants not to touch you. When you are thirsty, go to the water jars. Drink the water the servants have put there.”

10 A tunci ea s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi i -a zis:,, Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?``

Then she fell with her face to the ground and said to him, “Why have I found favor in your eyes? Why do you care about me? I am a stranger from another land.”

11 B oaz i -a răspuns:,, Mi s'a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, dela moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu -l cunoşteai mai înainte.

Boaz said to her, “I have heard about all you have done for your mother-in-law after the death of your husband. I have heard how you left your father and mother and the land of your birth to come to a people you did not know before.

12 D omnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, subt ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!``

May the Lord reward you for your work. May full pay be given to you from the Lord, the God of Israel. It is under His wings that you have come to be safe.”

13 Ş i ea a zis:,, O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m'ai mîngîiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuş eu nu sînt nici măcar ca una din slujnicele tale.``

Then Ruth said, “Sir, I have found favor in your eyes. For you have brought comfort and have been kind in speaking to your woman servant. And I am not like any of your other women servants.”

14 L a vremea prînzului, Boaz a zis către Rut:,, Apropie-te, mănîncă pîne, şi moaie-ţi bucata în oţet.`` Ea a şezut lîngă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mîncat şi s'a săturat şi ce a rămas a strîns.

When it was time to eat, Boaz said to Ruth, “Come here. Eat of the bread and put sour wine on it.” So she sat beside the people who gathered the grain. And Boaz brought her grain made ready over a fire. She ate and was filled and had some left.

15 A poi s'a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi:,, Lăsaţi -o să culeagă spice şi între snopi, şi să n'o opriţi;

When she got up to gather grain, Boaz told his servants, “Let her gather even among the standing grain. Do not speak against her.

16 ş i chiar voi să -i scoateţi din snopi cîteva spice; s'o lăsaţi să culeagă spice, şi să n'o înfruntaţi.``

Pull some grain out of the grain that has been gathered together and leave it for her to gather. And do not speak sharp words to her.”

17 E a a cules spice de pe cîmp pînă seara, şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.

So Ruth gathered grain in the field until evening. Then she beat out what she had gathered. It was enough barley to fill a basket.

18 A luat -o şi a intrat în cetate, şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele dela prînz şi i le -a dat.

She picked it up and went into the city to show her mother-in-law what she had gathered. Ruth gave Naomi what she had left after she was filled.

19 S oacră-sa i -a zis:,, Unde ai cules astăzi spice, şi unde ai muncit? Binecuvîntat să fie celce s'a îngrijit de tine!`` Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise:,, Omul la care am muncit azi``, a zis ea,,, se numeşte Boaz.``

Her mother-in-law said to her, “Where did you gather grain today? Where did you work? May good come to the man who showed you favor.” So Ruth told her mother-in-law, “The name of the man I worked with today is Boaz.”

20 N aomi a zis nurorei sale:,, Să fie binecuîntat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit., Omul acesta este rudă cu noi`, i -a mai spus Naomi,, este din ceice au drept de răscumpărare asupra noastră.``

Naomi said to her daughter-in-law, “May he receive good from the Lord, Who has not kept His kindness from the living and the dead.” Then Naomi said to her, “The man is near to us. He is of our family.”

21 R ut, Moabita, a adăugat:,, El mi -a mai zis:``,, Rămîi cu slugile mele, pînă vor isprăvi de secerat.``

Ruth, the Moabite woman, said, “He told me, ‘You should stay close to my servants until they have finished gathering all my grain.’”

22 Ş i Naomi a zis către noru-sa Rut:,, Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui, şi să nu te întîlnească cineva în alt ogor``.

Naomi said to her daughter-in-law Ruth, “It is good that you go out with his women servants, my daughter. Then no danger will come upon you in another field.”

23 E a s'a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, pînă la sfîrşitul seceratului orzurilor şi seceratului grîului. Şi locuia cu soacră-sa.

So she stayed close to those who worked for Boaz until the end of the time of gathering grain. And she lived with her mother-in-law.