1 N u strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

Does not wisdom call? Does not understanding raise her voice?

2 E a se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

She takes her stand on the top of the hill beside the way, where the paths meet.

3 ş i strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

Beside the gates in front of the town, at the open doors, she cries out,

4 O amenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

“I call to you, O men. My voice is to the sons of men.

5 Î nvăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

O child-like ones, learn to use wisdom. O fools, make your mind understand.

6 A sculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

Listen, for I will speak great things. What is right will come from my lips.

7 C ăci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

For my mouth will speak the truth. My lips hate wrong-doing.

8 T oate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

All the words of my mouth are right and good. There is nothing in them that is against the truth.

9 T oate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

They are all clear to him who understands, and right to those who find much learning.

10 P rimiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

Take my teaching instead of silver. Take much learning instead of fine gold.

11 C ăci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

For wisdom is better than stones of great worth. All that you may desire cannot compare with her.

12 E u, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

“I, wisdom, live with understanding, and I find much learning and careful thinking.

13 F rica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

The fear of the Lord is to hate what is sinful. I hate pride, self-love, the way of sin, and lies.

14 D ela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

I have teaching and wisdom. I have understanding and power.

15 P rin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

By me kings rule and rulers make laws that are fair.

16 P rin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

By me rulers rule, and all the princes rule on the earth.

17 E u iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

I love those who love me, and those who look for me with much desire will find me.

18 C u mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

Riches and honor are mine, lasting riches and being right with God.

19 R odul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

My fruit is better than gold, even pure gold. What I give is better than fine silver.

20 E u umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

I walk in the way that is right with God, in the center of the ways that are fair.

21 c a să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

I give riches to those who love me, and fill their store-houses.

22 D omnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

“The Lord made me at the beginning of His work, before His first works long ago.

23 E u am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

I was set apart long ago, from the beginning, before the earth was.

24 A m fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

I was born when there were no seas, when there were no pools full of water.

25 a m fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

I was born before the mountains and hills were in their places.

26 c înd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

It was before He had made the earth or the fields, or the first dust of the world.

27 C înd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

I was there when He made the heavens, and when He drew a mark around the top of the sea.

28 c înd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

I was there when He put the skies above, and when He put the wells of the waters in their place.

29 c înd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

I was there when He marked out the places for the sea, so that the waters would not go farther than what He said. I was there when He marked out the ground for the earth.

30 e u eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

I was beside Him as the leading workman. I was His joy every day. I was always happy when I was near Him.

31 j ucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

I was happy in the world, His earth, and found joy in the sons of men.

32 Ş i acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

“So now, O sons, listen to me, for happy are they who keep my ways.

33 A scultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

Hear my teaching and be wise. Do not turn away from it.

34 F erice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

Happy is the man who listens to me, watching every day at my gates, waiting beside my doors.

35 C ăci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

For he who finds me finds life, and gets favor from the Lord.

36 D ar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

But he who misses me hurts himself. All those who hate me love death.”