1 D avid a numărat poporul care era cu el, şi a pus peste ei căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute.

Then David numbered the people who were with him. He set over them leaders of thousands and of hundreds.

2 A pus o treime din popor supt porunca lui Ioab, o treime supt Abişai, fiul Ţeruiei, fratele lui Ioab, şi o treime subt Itai din Gat. Şi împăratul a zis poporului:,, Vreau să ies şi eu împreună cu voi.``

And he sent the people out. One third of them was under the rule of Joab. One third was under the rule of Zeruiah’s son Abishai, Joab’s brother. And one third was under the rule of Ittai the Gittite. The king said to the people, “I myself will go out with you also.”

3 D ar poporul a zis:,, Să nu ieşi! Căci dacă vom lua -o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră; şi cînd vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi; dar tu eşti ca zece mii dintre noi, şi acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate.``

But the people said, “You should not go out. For if we run, they will not care about us. If half of us die, they will not care about us. But you are worth 10, 000 of us. So it is better that you send us help from the city.”

4 Î mpăratul le -a răspuns:,, Voi face ce credeţi că este mai bine.`` Şi împăratul a stat lîngă poartă, în timp ce tot poporul ieşea cu sutele şi miile.

The king said to them, “I will do whatever you think is best.” So the king stood beside the gate, and all the people went out by hundreds and thousands.

5 Î mpăratul a dat următoarea poruncă lui Ioab, lui Abişai şi lui Itai:,, Pentru dragostea pe care o aveţi faţă de mine, purtaţi-vă blînd cu tînărul Absalom!`` Şi tot poporul a auzit porunca împăratului, dată tuturor căpeteniilor cu privire la Absalom.

The king told Joab and Abishai and Ittai, “Be gentle toward the young man Absalom because of me.” And all the people heard him say this to all the leaders about Absalom.

6 P oporul a ieşit în cîmp înaintea lui Israel, şi bătălia a avut loc în pădurea lui Efraim.

Then the people went out into the field to fight against Israel. The battle was fought among the trees of Ephraim.

7 A colo, poporul lui Israel a fost bătut de slujitorii lui David, şi a fost o mare înfrîngere în ziua aceea, ca douăzeci de mii de oameni.

The people of Israel lost the fight there to the servants of David. Twenty thousand men were killed there that day.

8 L upta s'a întins pe tot ţinutul, şi pădurea a mîncat mai mult popor în ziua aceea decît a mîncat sabia.

The battle was spread over the whole country. Dangers from the trees destroyed more people that day than the sword.

9 A bsalom s'a pomenit în faţa oamenilor lui David. Era călare pe un catîr. Catîrul a pătruns subt ramurile încîlcite ale unui mare stejar, şi capul lui Absalom s'a prins de stejar; a rămas astfel spînzurat între cer şi pămînt, şi catîrul care era subt el a trecut înainte.

Absalom met the servants of David. He was going on his horse, and the horse went under the many branches of a large oak tree. Absalom’s hair caught in the branches of the oak. He was left hanging between heaven and earth, while the horse under him kept going.

10 U n om, văzînd lucrul acesta, a venit şi a spus lui Ioab:,, Iată, am văzut pe Absalom spînzurat de un stejar.``

When a certain man saw it, he told Joab, “I saw Absalom hanging in an oak.”

11 Ş i Ioab a zis omului care i -a adus ştirea aceasta:,, L-ai văzut! De ce dar nu l-ai tăiat pe loc? Ţi-aş fi dat zece sicli de argint şi un brîu.``

Joab said to the man, “You saw him! Why did you not kill him and let him fall to the ground? I would have given you ten pieces of silver and a belt.”

12 D ar omul acela a zis lui Ioab:,, Chiar dacă aş cîntări în mîna mea o mie de sicli de argint, n'aş pune mîna pe fiul împăratului; căci noi am auzit următoarea poruncă pe care ţi -a dat -o împăratul ţie, lui Abişai şi lui Itai:, Luaţi seama fiecare la tînărul Absalom!`

The man said to Joab, “Even for a thousand pieces of silver in my hand, I would not go against the king’s son. For we heard the king tell you and Abishai and Ittai, ‘Keep the young man Absalom safe for me.’

13 Ş i dacă l-aşi fi omorît mişeleşte, nimic n'ar fi rămas ascuns împăratului, şi tu însuţi ai fi fost împotriva mea.``

If I had gone against his life, there is nothing hidden from the king. And you would not have helped me.”

14 I oab a zis:,, Nu voi zăbovi atîta cu tine!`` Şi a luat trei săgeţi în mînă, şi le -a înfipt în inima lui Absalom, care era încă plin de viaţă în mijlocul stejarului.

Then Joab said, “I will not waste time here with you.” He took three spears in his hand and threw them through Absalom’s heart while he was still alive in the oak.

15 Z ece tineri, cari duceau armele lui Ioab, au înconjurat pe Absalom, l-au lovit şi l-au omorît.

And ten young men who carried Joab’s battle clothes gathered around and hit Absalom and killed him.

16 I oab a sunat din trîmbiţă; şi poporul s'a întors, încetînd astfel să mai urmărească pe Israel, oprit de Ioab.

Then Joab sounded the horn, and all the people returned from going after Israel, for Joab stopped them.

17 A u luat pe Absalom, l-au aruncat într'o groapă mare din mijlocul pădurii, şi au pus peste el o grămadă foarte mare de petre. Tot Israelul a fugit, fiecare în cortul lui.

They took Absalom and threw him into a deep hole among the trees, and set many stones over him. And all Israel ran away, every one to his own home.

18 P e cînd trăia, Absalom îşi ridicase un stîlp de aducere aminte în valea împăratului. Căci zicea:,, N'am fii, prin cari să se poată păstra aducerea aminte a numelui meu.`` Şi a pus numele său stîlpului, care şi astăzi se numeşte stîlpul lui Absalom.

While Absalom was alive, he had set up stones in his honor in the King’s Valley. For he said, “I have no son to let my name be remembered.” So he called the stones after his own name. And they are there to have Absalom be remembered to this day. David Hears of Absalom’s Death

19 A himaaţ, fiul lui Ţadoc, a zis:,, Lasă-mă, să dau fuga, şi să duc împăratului vestea cea bună că Domnul i -a făcut dreptate, scăpîndu -l din mîna vrăjmaşilor săi.``

Then Zadok’s son Ahimaaz said, “Let me run and bring the king news that the Lord has saved him from those who hate him.”

20 I oab i -a zis:,, Nu tu ai să duci veştile azi; le vei duce într'o altă zi, dar nu astăzi; fiindcă fiul împăratului a murit.``

But Joab said to him, “You must not carry news today, but another time. Today you should carry no news, because the king’s son is dead.”

21 Ş i Ioab a zis lui Cuşi:,, Du-te şi vesteşte împăratului ce ai văzut.`` Cuşi s'a închinat înaintea lui Ioab, şi a dat fuga.

Then Joab said to the Cushite, “Go and tell the king what you have seen.” So the Cushite bowed to Joab and ran.

22 A himaaţ, fiul lui Ţadoc, a zis iarăş lui Ioab:,, Orice s'ar întîmpla, lasă-mă să alerg după Cuşi.`` Şi Ioab a zis:,, Pentruce vrei să alergi, fiule? Nu este o solie care-ţi va fi de folos.``

Zadok’s son Ahimaaz said to Joab, “Whatever happens, let me run after the Cushite.” Joab said, “Why would you run, my son? You would receive no reward for going.”

23 O rice s'ar întîmpla, vreau să alerg``, a zis din nou Ahimaaţ. Şi Ioab i -a zis:,, Dă fuga!`` Ahimaaţ a alergat pe drumul care duce în cîmpie, şi a luat -o înaintea lui Cuşi.

But Ahimaaz said, “Whatever happens, I will run.” So Joab said to him, “Run.” Then Ahimaaz ran by way of the plain and passed the Cushite.

24 D avid şedea între cele două porţi. Caraula s'a dus pe acoperişul porţii spre zid; a ridicat ochii şi s'a uitat. Şi iată că un om alerga singur singurel.

David was sitting between the two gates. The man who kept watch went up to the roof of the gate by the wall. He looked up and saw a man running by himself.

25 C araula a strigat, şi a dat de ştire împăratului. Împăratul a zis:,, Dacă este singur, aduce veşti.`` Şi omul acela se apropia din ce în ce mai mult.

The man who kept watch called and told the king. The king said, “If he is by himself, he has good news.” And he came nearer and nearer.

26 C araula a văzut un alt om alergînd; a strigat la portar:,, Iată un om aleargă singur singurel.`` Împăratul a zis:,,Şi el aduce veşti.``

Then the man who kept watch saw another man running. He called to the gate-keeper and said, “See, another man is running by himself.” The king said, “This one is bringing good news also.”

27 C araula a zis:,, Alergătura celui dintîi pare că e a lui Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc.`` Şi împăratul a zis:,, Este un om de bine, şi aduce veşti bune.``

And the man who kept watch said, “I think the man in front runs like Ahimaaz the son of Zadok.” The king said, “He is a good man, and comes with good news.”

28 A himaaţ a strigat, şi a zis împăratului:,, Este bine de tot!`` S'a închinat înaintea împăratului cu faţa pînă la pămînt, şi a zis:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care a dat în mînile noastre pe cei ce ridicau mîna împotriva domnului nostru împăratul.``

Ahimaaz called and said to the king, “All is well.” He put his face to the ground in front of the king, and said, “Thanks be to the Lord your God. He has given up the men who raised their hands against my lord the king.”

29 Î mpăratul a zis:,, Tînărul Absalom este bine, sănătos?`` Ahimaaţ a răspuns:,, Am văzut o mare învălmăşală, cînd a trimes Ioab pe slujitorul împăratului şi pe mine, slujitorul tău: dar nu ştiu ce era.``

The king said, “Is it well with the young man Absalom?” And Ahimaaz answered, “When Joab sent the king’s servant, your servant, I heard noise and saw much fighting. But I did not know what it was.”

30 Ş i împăratul a zis:,, Stai colea la o parte.`` Şi Ahimaaţ a stătut deoparte.

Then the king said, “Turn aside and stand here.” So he turned aside and stood still.

31 Î ndată a sosit Cuşi. Şi a zis:,, Să afle domnul meu, împăratul, vestea cea bună! Astăzi Domnul ţi -a făcut dreptate, scăpîndu-te din mîna tuturor celor ce se ridicau împotriva ta.``

Then the Cushite came and said, “Let my lord the king receive good news. For the Lord has saved you today from all those who came against you.”

32 Î mpăratul a zis lui Cuşi:,, Tînărul Absalom este bine, sănătos?`` Cuşi a răspuns:,, Ca tînărul acesta să fie vrăjmaşii domnului meu, împăratul, şi toţi cei ce se ridică împotriva ta, ca să-ţi facă rău!``

The king said to the Cushite, “Is it well with the young man Absalom?” And the Cushite answered, “May those who hate my lord the king, all those who come to do bad things against you, be as that young man!”

33 A tunci împăratul, cutremurîndu-se, s'a suit în odaia de sus a porţii, şi a plîns. Pe cînd mergea, zicea:,, Fiul meu Absalom! Fiul meu, fiul meu Absalom! Cum n'am murit eu în locul tău! Absalom, fiul meu, fiul meu!``

The king filled with much sorrow. He went up to the room above the gate and cried. As he walked he said, “O my son Absalom, my son, my son Absalom! If only I had died instead of you, O Absalom, my son, my son!”