1 C înd doi oameni vor avea o ceartă între ei, şi se vor înfăţişa înaintea judecăţii ca să fie judecaţi, celui nevinovat să -i dea drumul, iar pe cel vinovat să -l osîndească.

“Two men might argue and go to court. The judges will decide between them, saying that the right man is not guilty and that the sinful man is guilty.

2 D acă cel vinovat este osîndit să fie bătut, judecătorul să pună să -l întindă la pămînt şi să -i dea în faţa lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui.

If the sinful man should be beaten, the leader will make him lie down and be beaten in front of him. The number of times he is beaten will be decided upon by how bad his sin is.

3 S ă nu pună să -i dea mai mult de patruzeci de lovituri, ca nu cumva, dîndu -i mai multe lovituri decît atît, fratele tău să fie înjosit înaintea ta.

The number may be as much as forty, but no more. If he is beaten more than this, your brother would be put to much shame in your eyes.

4 S ă nu legi gura boului, cînd treieră grîul.

“When the bull is made to walk on the grain to break it open, do not stop him from eating some.

5 C înd fraţii vor locui împreună, şi unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s'o ia de nevastă, şi să se însoare cu ea ca cumnat.

“When brothers live together and one of them dies and has no son, the dead man’s wife must not be married outside the family to a strange man. The husband’s brother will take her as his wife and do what he should for her as a brother-in-law.

6 Î ntîiul născut, pe care -l va naşte, să moştenească pe fratele cel mort şi să -i poarte numele, pentruca numele acesta să nu fie şters din Israel.

The first son born to her will take the name of the dead brother so his name will not be forgotten in Israel.

7 D acă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, ea să se suie la poarta cetăţii, la bătrîni, şi să spună:,, Cumnatul-meu nu vrea să ridice în Israel numele fratelui său, nu vrea să mă ia de nevastă după dreptul de cumnat.``

But the man might not want to take his brother’s wife. Then his brother’s wife should go to the leaders at the gate and say, ‘My husband’s brother will not make his brother’s name to be remembered in Israel. He is not willing to do the duty of a brother-in-law to me.’

8 B ătrînii cetăţii să -l cheme, şi să -i vorbească. Dacă el stăruieşte, şi zice:,, Nu vreau s'o iau,``

Then the leaders of his city will call him and speak to him. If he still says, ‘I do not want to take her,’

9 a tunci cumnată-sa să se apropie de el în faţa bătrînilor, să -i scoată încălţămintea din picior, şi să -l scuipe în faţă. Şi luînd cuvîntul, să zică:,, Aşa să se facă omului care nu voieşte să ridice casa fratelui său.``

then his brother’s wife will come to him in front of the leaders. She will pull his shoe off his foot and spit in his face. And she will say, ‘This is what is done to the man who will not build up his brother’s house.’

10 Ş i casa lui se va numi în Israel,, casa celui descălţat``.

In Israel his name will be called, ‘The house of him whose shoe is pulled off.’

11 C înd doi oameni se vor certa unul cu altul, şi nevasta unuia se va apropia să scoată pe bărbatul său din mîna celui ce -l loveşte, dacă întinde mîna şi apucă pe acesta din urmă de părţile ruşinoase,

“If two men are fighting together and the wife of one comes to save her husband from the one who is hitting him and if she puts out her hand and takes hold of his sex part,

12 s ă -i tai mîna: să n'ai nicio milă de ea.

you must cut off her hand. Do not show pity.

13 S ă n'ai în sacul tău două feluri de greutăţi, una mare şi alta mică.

“You must not have two different weights in your bag, one large and one small.

14 S ă n'ai în casă două feluri de efă, una mare şi alta mică.

You must not have in your house different ways of showing how big or small something is.

15 C i să ai o greutate adevărată şi dreaptă, să ai o efă adevărată şi dreaptă, pentruca să ai zile multe în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.

You must have a full and fair weight. You must have a fair way to show how big something is. Then you will live long in the land the Lord your God gives you.

16 C ăci oricine face aceste lucruri, oricine săvîrşeşte o nedreptate, este o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

For the Lord hates everyone who does such things, who lies and is not fair.

17 A du-ţi aminte ce ţi -a făcut Amalec pe drum, la ieşirea voastră din Egipt:

“Remember what Amalek did to you on your way out of Egypt.

18 c um te -a întîlnit pe drum, şi, fără nici o teamă de Dumnezeu, s'a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se tîrau la coadă, cînd erai obosit şi sleit de puteri.

He met you on the way when you were weak and tired. And he fought with those who were behind. He did not fear God.

19 C înd îţi va da Domnul, Dumnezeul tău, odihnă, după ce te va izbăvi de toţi vrăjmaşii cari te înconjoară, în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi -o dă ca moştenire şi spre stăpînire, să ştergi pomenirea lui Amalec de subt ceruri: să nu uiţi lucrul acesta.

When the Lord your God gives you rest from all those around you who hate you, in the land the Lord your God gives you for your own, you must forget all about Amalek, so no one under heaven will remember him. Do not forget to do this.