1 Î mpăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ celor o mie de mai mari ai lui, şi a băut vin înaintea lor.

King Belshazzar gave a special supper for a thousand of his important men, and drank wine with them.

2 Ş i în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadneţar din Templul dela Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

When Belshazzar tasted the wine, he had all the gold and silver cups brought which his father Nebuchadnezzar had taken out of the Lord’s house in Jerusalem. The king sent for them so that he and his important men and all his wives could drink from them.

3 A u adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi au băut din ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

So they brought the gold cups that had been taken from the house of God in Jerusalem. And the king and his important men and all his wives drank from them.

4 A u băut vin, şi au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă şi de fer, de lemn şi de piatră.

They drank wine and praised the gods of gold and silver, brass, iron, wood, and stone.

5 Î n clipa aceea, s'au arătat degetele unei mîni de om, şi au scris, în faţa sfeşnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris.

All at once the fingers of a man’s hand were seen writing on the wall near the lamp-stand of the king’s house. And the king saw the back of the hand as it wrote.

6 A tunci împăratul a îngălbenit, şi gîndurile atît l-au tulburat că i s'au desfăcut încheieturile şoldurilor, şi genunchii i s'au izbit unul de altul.

Then the king’s face turned white, and his thoughts turned to fear. His legs became weak and his knees began shaking.

7 Î mpăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii şi ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul şi a zis înţelepţilor Babilonului:,, Oricine va putea citi scrisoarea aceasta şi mi -o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor de aur la gît, şi va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.``

The king called in a loud voice for the wonder-workers, the men who learned from stars and those who used their secret ways. He said to the wise men of Babylon, “Any man who can read this writing and tell me what it means will be dressed with purple clothing and have a chain of gold around his neck. And he will be the third in power in the nation.”

8 T oţi înţelepţii împăratului au intrat, dar n'au putut nici să citească scrisoarea şi nici s'o tîlcuiască împăratului.

Then all the king’s wise men came in. But they could not read the writing or tell the king what it meant.

9 D in pricina aceasta împăratul Belşaţar s'a spăimîntat foarte tare, faţa i s'a îngălbenit şi mai marii lui au rămas încremeniţi.

Then King Belshazzar was very afraid. His face lost even more of its color, and his important men did not know what to do.

10 Î mpărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi mai marilor lui, a intrat în odaia ospăţului, a luat cuvîntul şi a vorbit astfel:,, Să trăieşti vecinic, împărate! Să nu te turbure gîndurile tale, şi să nu ţi se îngălbenească faţa!

The queen heard the words of the king and his men, and came into the room where they were eating. She said, “O king, live forever! Do not let your thoughts make you afraid or your face turn white.

11 Î n împărăţia ta este un om, care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi; şi pe vremea tatălui tău, s'au găsit la el lumini, pricepere şi o înţelepciune dumnezeiască. De aceea împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, da, tatăl tău, împărate, l -a pus mai mare peste vrăjitori, cititori în stele, Haldei, ghicitori,

There is a man in your nation who has the spirit of the holy gods in him. In your father’s time light and understanding and wisdom, like the wisdom of the gods, were found in him. And King Nebuchadnezzar, your father, made him the head of the wonder-workers, the men who learned from stars, and those who use their secret ways.

12 ş i anume, pentrucă s'a găsit la el, la Daniel, numit de împărat Beltşaţar, un duh înalt, ştiinţă şi pricepere, putinţa să tîlcuiască visele, să lămurească întrebările grele, şi să deslege lucrurile încîlcite. Să fie chemat dar Daniel, şi el îţi va da tîlcuirea!``

This was because a special spirit was found in this Daniel whom the king called Belteshazzar. He had much learning and understanding to tell the meaning of dreams and secrets and to give answers to problems. Call for Daniel, and he will tell you what this means.” Daniel Tells What the Writing Means

13 A tunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a luat cuvîntul, şi a zis lui Daniel:,, Tu eşti Daniel acela, unul din prinşii de război ai lui Iuda, pe cari i -a adus aici din Iuda, tatăl meu împăratul?

So Daniel was brought to the king. And the king said to him, “Are you that Daniel who is one of the people whom my father the king brought from Judah?

14 A m aflat despre tine că ai în tine duhul dumnezeilor, şi că la tine se găsesc lumini, pricepere, şi o înţelepciune nemaipomenită.

I have heard that the spirit of the gods is in you. Light and understanding and special wisdom have been found in you also.

15 A u adus înaintea mea pe înţelepţi şi pe cititorii în stele, ca să citească scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuiască; dar n'au putut să tîlcuiască aceste cuvinte.

The wise men and wonder-workers were brought in to me so that they might read this writing and tell me what it means. But they could not tell me its meaning.

16 A m aflat că tu poţi să tîlcuieşti şi să deslegi întrebări grele; acum, dacă vei putea să citeşti scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuieşti, vei fi îmbrăcat cu purpură, vei purta un lănţişor de aur la gît, şi vei avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei!``

Now I have heard that you are able to tell the meaning of such things and give answers to hard problems. If you are able to read the writing and tell me what it means, you will be dressed in purple and wear a chain of gold around your neck. And you will be the third in power in the nation.”

17 D aniel a răspuns îndată înaintea împăratului:,,Ţine-ţi darurile, şi dă altuia răsplătirile tale! Totuş voi citi împăratului scrierea, şi i -o voi tîlcui.

Then Daniel answered the king, saying, “Keep your gifts for yourself, or give them to someone else. But I will read the writing to the king and tell him what it means.

18 Î mpărate, Dumnezeul cel Prea Înalt dăduse tatălui tău Nebucadneţar: împărăţie, mărime, slavă şi strălucire;

O king, the Most High made your father Nebuchadnezzar king, and gave him greatness, honor, and power.

19 ş i din pricina mărimii pe care i -o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia, şi lăsa cu viaţă pe cine voia; înălţa pe cine voia, şi scobora pe cine voia.

Because of the greatness He gave to him, all the people of every nation and language shook in fear in front of him. He killed whomever he wanted. And he let live whomever he wanted. He gave honor to whomever he wanted. And he put down whomever he wanted.

20 D ar cînd i s'a îngîmfat inima şi i s'a împietrit duhul pînă la mîndrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi a fost despuiat de slava lui;

But when his heart and spirit became proud and he acted in pride, he was taken from his throne and his greatness was taken from him.

21 a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s'a făcut ca a fiarelor, şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănînce iarbă ca la boi, şi trupul i -a fost udat cu roua cerului, pînă cînd a recunoscut că Dumnezeul cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea.

He was driven away from people, and his mind became like that of an animal. He lived with the wild donkeys. He ate grass like cattle, and his body became wet with the water from heaven. It was like this for him until he understood that the Most High God is ruler over the nation of all men, and that He lets whomever He wants rule it.

22 D ar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, măcarcă ai ştiut toate aceste lucruri.

Yet you, his son Belshazzar, have not put away the pride from your heart, even though you knew all this.

23 C i te-ai înălţat împotriva Domnului cerurilor; vasele din casa Lui au fost aduse înaintea ta, şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai marii tăi, nevestele şi ţiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fer, de lemn şi de piatră, cari nici nu văd, nici n'aud, şi nici nu pricep nimic, şi n'ai slăvit pe Dumnezeul în mîna căruia este suflarea ta şi toate căile tale!

You have honored yourself more than the Lord of heaven. The cups of His house have been brought to you. And you and your important men and all your wives have been drinking wine from them. You have praised the gods of silver, gold, brass, iron, wood, and stone, which do not see, hear or understand. But you have not honored the God Who holds your life and your ways in His hand.

24 D e aceea a trimes El acest cap de mînă, care a scris scrierea aceasta.

So the hand was sent from Him to write on your wall.

25 I ată însă scrierea care a fost scrisă:,, Numărat, numărat, cîntărit, şi împărţit!``

“This is what was written: ‘MENE, MENE, TEKEL, and PARSIN.’

26 Ş i iată tîlcuirea acestor cuvinte. Numărat, înseamnă că Dumnezeu ţi -a numărat zilele domniei, şi i -a pus capăt.

And this is what it means: ‘MENE’ means that God has numbered the days of your rule and has brought it to an end.

27 C întărit, înseamnă că ai fost cîntărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor!

‘TEKEL’ means that you have been weighed and found to be too light.

28 Î mpărţit, înseamnă că împărăţia ta va fi împărţită, şi dată Mezilor şi Perşilor!``

‘PERES’ means that your nation has been divided and given to the Medes and Persians.”

29 Î ndată, Belşatar a dat poruncă, şi au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor de aur la gît, şi au dat de ştire că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.

Then Belshazzar had them dress Daniel in purple and put a chain of gold around his neck. And he made it known that Daniel was the third most powerful ruler in the nation. Belshazzar Is Killed

30 D ar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul Haldeilor, a fost omorît.

That very night Belshazzar the king of Babylon was killed.

31 Ş i a pus mîna pe împărăţie Dariu, Medul, care era în vîrstă de şasezeci şi doi de ani.

So Darius the Mede became the king when he was sixty-two years old.