1 I ată cuvintele pe cari le -a spus Moise întregului Israel, dincoace de Iordan, în pustie, într'o cîmpie, faţă în faţă cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Haţerot şi Di-Zahab.

These are the words which Moses spoke to all Israel on the other side of the Jordan, in the desert, in the Arabah beside Suph, between Paran and Tophel, Laban, Hazeroth and Dizahab.

2 ( Dela Horeb pînă la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile).

It takes eleven days to travel from Horeb by the way of Mount Seir to Kadesh-barnea.

3 Î n al patruzecilea an, în luna unsprezecea, în ziua întîi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel şi le -a spus tot ce -i poruncise Domnul să le spună.

On the first day of the eleventh month in the fortieth year, Moses spoke to the children of Israel. He told them all the Lord said they must do.

4 A ceasta era după ce a bătut pe Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aştarot şi la Edrei.

This was after he had won the war against Sihon the king of the Amorites, who lived in Heshbon, and Og the king of Bashan, who lived in Ashtaroth and Edrei.

5 D incoace de Iordan, în ţara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta şi a zis:

On the other side of the Jordan in the land of Moab, Moses talked to the people about this Law. He said,

6 D omnul, Dumnezeul nostru, ne -a vorbit la Horeb, zicînd:,, Aţi locuit destulă vreme în muntele acesta.

“The Lord our God spoke to us at Mount Sinai, saying, ‘You have stayed long enough at this mountain.

7 Î ntoarceţi-vă, şi plecaţi; duceţi-vă la muntele Amoriţilor şi în toate împrejurimile: în cîmpie, pe munte, în vale, în partea de miază-zi, pe ţărmul mării, în ţara Cananiţilor şi în Liban, pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat.

Get ready to travel now. Go to the hill country of the Amorites, and to all their neighbors in the Arabah, in the hill country and in the valley, in the Negev and by the sea, the land of the Canaanites, and Lebanon, as far as the big river, the river Euphrates.

8 V edeţi, v'am pus ţara înainte; intraţi şi luaţi în stăpînire ţara pe care domnul a jurat părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov, că o va da lor şi seminţei lor după ei.``

See, I have set the land in front of you. Go in and take for your own the land which the Lord promised to give to your fathers, Abraham, Isaac and Jacob, and to their children after them.’ Leaders of Family Groups

9 Î n vremea aceea, v'am spus:,, Eu nu văpot purta singur.

“At that time I said to you, ‘I am not able to take care of you alone.

10 D omnul, Dumnezeul vostru, v'a înmulţit, şi azi sînteţi foarte mulţi la număr, ca stelele cerului.

The Lord your God has made you become many people. Now you are as many as the stars of heaven.

11 D omnul, Dumnezeul părinţilor voştri, să vă mărească de o mie de ori pe atît, şi să vă binecuvinteze, după cum a făgăduit!

May the Lord, the God of your fathers, make you 1, 000 times as many as you are. May He bring good to you just as He has promised you!

12 C um aş putea să port eu singur pricinile voastre, povara voastră şi certurile voastre?

How can I alone carry the weight of your troubles?

13 L uaţi din seminţiile voastre nişte bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi cunoscuţi, şi -i voi pune în fruntea voastră.``

Choose wise, understanding and able men from your family groups. And I will make them leaders over you.’

14 V oi mi-aţi răspuns, şi aţi zis:,, Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun.``

You answered me and said, ‘The thing which you have spoken is good for us to do.’

15 A m luat atunci pe căpeteniile seminţiilor voastre, bărbaţi înţelepţi şi cunoscuţi, şi i-am pus în fruntea voastră drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci, şi căpetenii peste zece, ca dregători în seminţiile voastre.

So I took the leaders of your family groups, wise and able men. I made them leaders over you, leaders of thousands, of hundreds, of fifties and of tens, and rulers of your family groups.

16 A m dat, în acelaş timp, următoarea poruncă judecătorilor voştri:,, Să ascultaţi pe fraţii voştri, şi să judecaţi după dreptate neînţelegerile fiecăruia cu fratele lui sau cu străinul.

“Then I said to your judges at that time, ‘Listen to the problems between your brothers. And be right in what you decide between a man and his brother or the stranger who is with him.

17 S ă nu căutaţi la faţa oamenilor în judecăţile voastre; să ascultaţi pe cel mic ca şi pe cel mare; să nu vă temeţi de nimeni, căci Dumnezeu e Cel care face dreptate. Şi cînd veţi găsi o pricină prea grea, s'o aduceţi înaintea mea, ca s'o aud.``

Do not show favor as you judge. Listen to the small and the great alike. Do not be afraid of any man, because you are judging for God. Bring to me any problem that is too hard for you, and I will hear it.’

18 A şa v'am poruncit, în vremea aceea, tot ce aveaţi de făcut.

I told you at that time all the things you should do. Men Are Sent to Spy Out the Land

19 A m plecat din Horeb, şi am străbătut toată pustia aceea mare şi grozavă pe care aţi văzut -o; am luat drumul care duce în muntele Amoriţilor, cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, şi am ajuns la Cades-Barnea.

“Then we left Mount Sinai. We went through the big desert you saw which fills people with fear, on the way to the hill country of the Amorites, just as the Lord our God had told us. And we came to Kadesh-barnea.

20 Ş i eu v'am zis:,, Aţi ajuns la muntele Amoriţilor pe care ni -l dă Domnul, Dumnezeul nostru.

I said to you, ‘You have come to the hill country of the Amorites, which the Lord our God will give us.

21 I ată că Domnul, Dumnezeul tău, îţi pune ţara înainte; suie-te, ia -o în stăpînire, cum ţi -a spus Domnul Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme, şi nu te înspăimînta.``

See, the Lord your God has set the land in front of you. Go and take it for your own, as the Lord, the God of your fathers, has told you. Do not be afraid or troubled.’

22 V oi v'aţi apropiat cu toţii de mine, şi aţi zis:,, Să trimetem nişte oameni înaintea noastră, ca să iscodească ţara, şi să ne aducă răspuns cu privire la drumul pe care ne vom sui în ea şi asupra cetăţilor în cari vom ajunge.``

Then all of you came to me and said, ‘Let us send men before us, to spy out the land for us. They will return and tell us which way we should go and which cities we will come to.’

23 P ărerea aceasta mi s'a părut bună; şi am luat doisprezece oameni dintre voi, cîte un om de fiecare seminţie.

What you said pleased me. I took twelve of your men, one man for each family group.

24 E i au plecat, au trecut muntele, şi au ajuns pînă la valea Eşcol, şi au iscodit ţara.

They went up into the hill country, came to the valley of Eshcol, and saw what was there.

25 A u luat în mîni din roadele ţării şi ni le-au adus; ne-au făcut o dare de seamă, şi au zis:,, Bună ţară ne dă Domnul, Dumnezeul nostru.``

They took some of the fruit of the land in their hands and brought it down to us. And they told us that it is a good land which the Lord our God is giving us.

26 D ar voi n'aţi vrut să vă suiţi în ea, şi v'aţi răsvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru.

“Yet you would not go up. You went against what the Lord your God told you to do.

27 A ţi cîrtit în corturile voastre, şi aţi zis:,, Pentrucă ne urăşte, de aceea ne -a scos Domnul din ţara Egiptului, ca să ne dea în mînile Amoriţilor şi să ne nimicească.

You complained in your tents, saying, ‘Because the Lord hates us He has brought us out of the land of Egypt to give us to the Amorites to destroy us.

28 U nde să ne suim? Fraţii noştri ne-au muiat inima, zicînd:,, Poporul acela este un popor mai mare şi mai înalt la statură decît noi; cetăţile sînt mari şi întărite pînă la cer; ba încă, am văzut acolo şi copii de ai lui Anac.``

Where would we be going? Our brothers have made our hearts weak with fear, saying, ‘The people are bigger and taller than we. The cities are large, with walls as high as the heavens. And we have even seen the sons of the Anakim there.’”

29 E u v'am zis:,, Nu vă spăimîntaţi, şi nu vă fie frică de ei.

Then I said to you, ‘Do not be afraid of them.

30 D omnul, Dumnezeul vostru, care merge înaintea voastră, se va lupta El însuş pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi subt ochii voştri în Egipt.

The Lord your God Who goes before you will Himself fight for you. He did this for you in Egypt in front of your eyes,

31 A poi în pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te -a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut pînă la sosirea voastră în locul acesta.``

and in the desert. There you saw how the Lord your God carried you, as a man carries his son, in all the way you have walked until you came to this place.’

32 C u toate acestea, voi n'aţi avut încredere în Domnul, Dumnezeul vostru,

But even so, you did not trust the Lord your God,

33 c are mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: noaptea într'un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuiaţi să mergeţi, şi ziua într'un nor.

Who goes before you on your way. He finds a place for you to set up your tents. He uses fire to show you the way to go during the night. During the day He uses a cloud to lead you. Israel’s Punishment

34 D omnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S'a mîniat, şi a jurat, zicînd:

“The Lord heard your words and was angry. He swore,

35 N iciunul din bărbaţii cari fac parte din acest neam rău nu va vedea ţara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinţilor voştri,

‘Not one of these men of these sinful people will see the good land I promised to give your fathers,

36 a fară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, şi ţara în care a mers, o voi da lui şi copiilor lui, pentrucă a urmat în totul calea Domnului.``

except Caleb the son of Jephunneh. He will see it. I will give the land on which he has walked to him and his children because he has always followed the Lord.’

37 D omnul S'a mîniat şi pe mine, din pricina voastră, şi a zis:,, Nici tu nu vei intra în ea.

The Lord was angry with me because of you. He said, ‘Not even you will go in there.

38 I osua, fiul lui Nun, slujitorul tău, va intra în ea; întăreşte -l, căci el va pune pe Israel în stăpînirea ţării aceleia.

Joshua the son of Nun, who stands in front of you, will go in there. Tell him to be strong, for he will bring Israel into their new land.

39 Ş i pruncii voştri, despre cari aţi zis:,, Vor fi de jaf!`` şi fiii voştri, cari nu cunosc azi nici binele nici răul, ei vor intra în ea; da, lor le -o voi da, şi ei o vor stăpîni.

And your little ones whom you said would be taken by strange hands, and your children who do not yet know the difference between good and bad, will go in there. I will give the land to them. It will be theirs.

40 D ar voi, întoarceţi-vă înapoi, şi plecaţi în pustie, în spre marea Roşie.``

But as for you, turn around and go into the desert by way of the Red Sea.’

41 V oi aţi răspuns, şi mi-aţi zis:,, Am păcătuit împotriva Domnului; ne vom sui şi ne vom bate, cum ne -a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru.`` Şi v'aţi încins fiecare armele, şi v'aţi încumetat să vă suiţi pe munte.

“Then you said to me, ‘We have sinned against the Lord. We will go up and fight, just as the Lord our God told us.’ So every man of you put on his sword and thought it an easy thing to go up into the hill country.

42 D omnul mi -a zis:,, Spune-le:, Nu vă suiţi şi nu vă luptaţi, căci Eu nu sînt în mijlocul vostru; nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmaşii voştri.``

The Lord said to me, ‘Say to them, “Do not go up or fight. For I am not among you. You would be destroyed by those who hate you.”’

43 E u v'am spus, dar n'aţi ascultat; ci v'aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului, şi v'aţi suit semeţi pe munte.

So I spoke to you but you would not listen. You went against what the Lord told you. In your pride you went up into the hill country.

44 A tunci Amoriţii, cari locuiesc pe muntele acesta, v'au ieşit înainte, şi v'au urmărit ca albinele; v'au bătut din Seir, pînă la Horma.

Then the Amorites who lived in that hill country came out against you. They came at you like bees, and crushed you from Seir to Hormah.

45 L a întoarcerea voastră, aţi plîns înaintea Domnului; dar Domnul nu v'a ascultat glasul, şi n'a luat aminte la voi.

And you returned and cried before the Lord but the Lord did not listen to you.

46 Ş i aşa aţi rămas la Cades, unde aţi stat multă vreme.

So you stayed in Kadesh. Many days you stayed there.