1 D a, mi-am pus inima în căutarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate aceste lucruri, şi am văzut că cei neprihăniţi şi înţelepţi, şi faptele lor, sînt în mîna lui Dumnezeu, atît dragostea cît şi ura. Oamenii nu ştiu nimic mai dinainte; totul este înaintea lor în viitor.

For I have thought of all this, how good and wise men and their works are in the hand of God. Man does not know if love or hate is waiting for them.

2 T uturor li se întîmplă toate deopotrivă: aceeaş soartă are cel neprihănit şi cel rău, cel bun şi curat ca şi cel necurat, cel ce aduce jertfă, ca şi cel ce n'aduce jertfă; cel bun ca şi cel păcătos, cel ce jură ca şi cel ce se teme să jure!

It is the same for all. The same thing will happen to both the man who is good and the man who is sinful. The same thing will happen to the clean and the unclean, and to the man who gives a gift on the altar and to the man who does not. As the good man is, so is the sinner. As the man who swears is, so is the one who is afraid to swear.

3 I ată cel mai mare rău în tot ce se face supt soare: anume că aceeaş soartă au toţi. De aceea şi este plină inima oamenilor de răutate, şi deaceea este atîta nebunie în inima lor tot timpul cît trăiesc. Şi după aceea? Se duc la cei morţi.

This is a bad thing in all that is done under the sun, that the same thing happens to all men. Also the hearts of men are sinful and crazy all their lives. Then they join the dead.

4 C ăci cine este scutit? Oricine trăieşte, tot mai trage nădejde; căci un cîne viu face mai mult decît un leu mort.

But there is hope for the one who is among the living. For sure a live dog is better off than a dead lion.

5 C ei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri; dar cei morţi nu ştiu nimic, şi nu mai au nicio răsplată, fiindcă pînă şi pomenirea li se uită.

For the living know they will die. But the dead know nothing, and they will receive nothing further, for they are forgotten.

6 Ş i dragostea lor, şi ura lor, şi pizma lor, de mult au şi pierit, şi niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face supt soare.

Their love and hate and desire have already died. They will no longer have a part in what is done under the sun.

7 D u-te, dar, de mănîncă-ţi pînea cu bucurie, şi bea-ţi cu inimă bună vinul; căci de mult a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum.

Go and eat your bread in happiness. Drink your wine with a happy heart. For God has already been pleased with your works.

8 H ainele să-ţi fie albe, în orice vreme, şi untdelemnul să nu-ţi lipsească de pe cap.

Let your clothes be white all the time. And let there always be oil on your head.

9 G ustă viaţa cu nevasta, pe care o iubeşti, în tot timpul vieţi tale deşerte, pe care ţi -a dat -o Dumnezeu supt soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îţi este partea în viaţă, în mijlocul trudei cu care te osteneşti supt soare.

Enjoy life with the woman you love all the days of your life that will soon be over. God has given you these days under the sun. This is the good you will get in life and in your work which you have done under the sun.

10 T ot ce găseşte mîna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în locuinţa morţilor, în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici ştiinţă, nici înţelepciune!

Whatever your hand finds to do, do it with all your strength. For there is no work or planning or learning or wisdom in the place of the dead where you are going.

11 A m mai văzut apoi supt soare că nu cei iuţi aleargă, că nu cei viteji cîştigă războiul, că nu cei înţelepţi cîştigă pînea, nici cei pricepuţi bogăţia, nici cei învăţaţi bunăvoinţa, ci toate atîrnă de vreme şi de împrejurări.

Again I saw under the sun that the race is not to the fast and the battle to the men of war. Bread is not to the wise and riches are not to the men of understanding. Favor is not to able workers. Time comes and goes and things happen for no reason to them all.

12 C ăci omul nu-şi cunoaşte nici măcar ceasul, întocmai ca peştii prinşi în mreaja nimicitoare, şi ca păsările prinse în laţ; ca şi ei sînt prinşi şi fiii oamenilor în vremea nenorocirii, cînd vine fără veste nenorocirea peste ei.

Man does not know his time. Like fish caught in a bad net, and birds caught in a trap, so men are trapped at a bad time when trouble comes upon them when they do not expect it. Wisdom Is Better Than Being Foolish

13 A m mai văzut următoarea înţelepciune supt soare, şi mi s'a părut mare.

I have also seen this as wisdom under the sun, and it made me think.

14 E ra o mică cetate, cu puţini oameni în ea; şi a venit asupra ei un împărat puternic, a împresurat -o, şi a ridicat mari întărituri împotriva ei.

There was a small city with few men in it, and a great king came to it. His army gathered around it and built a large wall to help them in battle against it.

15 Î n ea se afla un om sărac dar înţelept, care a scăpat cetatea cu înţelepciunea lui. Şi nimeni nu se gîndise la omul acela sărac.

But a poor wise man was found in the city, and he brought the city out of its trouble by his wisdom. Yet no one remembered that poor man.

16 A tunci am zis:,, Mai bună este înţelepciunea de cît tăria!`` Totuş înţelepciunea săracului este dispreţuită, şi nimeni nu -l ascultă.

So I said, “Wisdom is better than strength.” But the wisdom of the poor man is hated and his words are not carried out.

17 C uvintele înţelepţilor, ascultate în linişte, sînt mai de preţ decît strigătele unuia care stăpîneşte între nebuni.

The words of the wise heard in quiet are better than the loud words of a ruler among fools.

18 Î nţelepciunea este mai de preţ de cît sculele de război; dar un singur păcătos nimiceşte mult bine.

Wisdom is better than objects used in war, but one sinner destroys much good.