1 I sus a mai spus ucenicilor Săi:,, Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pîrît la el că -i risipeşte averea.

Jesus said to His followers, “There was a rich man who put a boss over his houses and lands. Someone told him that his boss was not using his riches in a right way.

2 E l l -a chemat, şi i -a zis:, Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentrucă nu mai poţi fi ispravnic.`

The rich man sent for the boss and said, ‘What is this I hear about you? Tell me what you have done with my things. You are not to be the boss of my houses and lands anymore.’

3 I spravnicul şi -a zis:, Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi -e ruşine.

“The boss said to himself, ‘What will I do now? The owner of the houses and lands is taking my work away from me. I cannot dig in the ground for a living. I am too proud to ask for help.

4 Ş tiu ce am să fac, pentruca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.`

I know what I will do. I will make it so that when I lose this work I will be able to go to the homes of my friends.’

5 A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, şi a zis celui dintîi:, Cît eşti dator stăpînului meu?`

“He sent for the people who owed the rich man. He asked the first one, ‘How much do you owe the owner?’

6 O sută de măsuri de untdelemn`, a răspuns el. Şi i -a zis:, Ia-ţi zapisul, şi şezi degrabă de scrie cincizeci.`

The first man said, ‘One hundred barrels of oil.’ The boss said to him, ‘Take your bill. Sit down at once and change it to fifty.’

7 A poi a zis altuia:, Dar tu, cît eşti dator?`, O sută de măsuri de grîu`, a răspuns el. Şi i -a zis:, Ia-ţi zapisul, şi scrie optzeci.`

He asked another one, ‘How much do you owe?’ He said, ‘One hundred bags of wheat.’ He said to him, ‘Take your bill and change it to eighty.’

8 S tăpînul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentrucă lucrase înţelepţeşte. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sînt mai înţelepţi decît fiii luminii.

Then the rich man said that this sinful boss had been wise to plan for himself for the days ahead. For the people of the world are wiser in their day than the children of light.

9 Ş i Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veţi muri, să vă primească în corturile vecinice.

“I tell you, make friends for yourselves by using the riches of the world that are so often used in wrong ways. So when riches are a thing of the past, friends may receive you into a home that will be forever.

10 C ine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari.

He that is faithful with little things is faithful with big things also. He that is not honest with little things is not honest with big things.

11 D eci, dacă n'aţi fost credincioşi în bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?

If you have not been faithful with riches of this world, who will trust you with true riches?

12 Ş i dacă n'aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?

If you have not been faithful in that which belongs to another person, who will give you things to have as your own?

13 N ici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt, sau va ţinea numai la unul şi va nesocoti pe celalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.``

No servant can have two bosses. He will hate the one and love the other. Or, he will be faithful to one and not faithful to the other. You cannot be faithful to God and to riches at the same time.” Jesus Teaches That the Law Is Not Finished

14 F ariseii, cari erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea, şi îşi băteau joc de El.

The proud religious law-keepers heard all these things. They loved money so they made fun of Jesus.

15 I sus le -a zis:,, Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentrucă ce este înălţat între oameni, este o urîciune înaintea lui Dumnezeu.

Jesus said to them, “You are the kind of people who make yourselves look good before other people. God knows your hearts. What men think is good is hated in the eyes of God.

16 L egea şi proorocii au ţinut pînă la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte: şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.

Until John came, you had the writings of the Law and of the early preachers. From that time until now the Good News of the holy nation of God has been preached. Everyone is pushing his way in.

17 E ste mai lesne să treacă cerul şi pămîntul decît să cadă o singură frîntură de slovă din Lege.

But it is easier for heaven and earth to pass away than for one small part of a word in the Law to be of no more use.

18 O ricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei, preacurveşte.

“Whoever divorces his wife and marries another woman is not faithful in marriage and is guilty of sex sins. The Rich Man and the Man Who Begged for Food

19 E ra un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in supţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.

“There was a rich man who dressed in purple linen clothes everyday. He lived like a king would live with the best of food.

20 L a uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.

There was a poor man named Lazarus who had many bad sores. He was put by the door of the rich man.

21 Ş i dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi -i lingeau bubele.

He wanted the pieces of food that fell from the table of the rich man. Even dogs came and licked his sores.

22 C u vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.

“The poor man who asked for food died. He was taken by the angels into the arms of Abraham. The rich man died also and was buried.

23 P e cînd era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi -a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sînul lui,

In hell the rich man was in much pain. He looked up and saw Abraham far away and Lazarus beside him.

24 ş i a strigat:, Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimete pe Lazăr să-şi moaie vîrful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sînt chinuit în văpaia aceasta.`

He cried out and said, ‘Father Abraham, take pity on me. Send Lazarus. Let him put the end of his finger in water and cool my tongue. I am in much pain in this fire.’

25 F iule`, i -a răspuns Avraam,, adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi -a luat pe cele rele; acum aici, el este mîngîiat, iar tu eşti chinuit.

Abraham said, ‘My son, do not forget that when you were living you had your good things. Lazarus had bad things. Now he is well cared for. You are in pain.

26 P e lîngă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar avea să treacă de aici la voi, sau de acolo la noi, să nu poată.`

And more than all this, there is a big deep place between us. No one from here can go there even if he wanted to go. No one can come from there.’

27 B ogatul a zis:, Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimeţi pe Lazăr în casa tatălui meu;

“Then the rich man said, ‘Father, then I beg you to send Lazarus to my father’s house.

28 c ăci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.`

I have five brothers. Let him tell them of these things, or they will come to this place of much pain also.’

29 A vraam a răspuns:, Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.`

Abraham said, ‘They have the Writings of Moses and of the early preachers. Let them hear what they say.’

30 N u, părinte Avraame`, a zis el;, ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.`

But the rich man said, ‘No, Father Abraham. If someone goes to them from the dead, they will be sorry for their sins and turn from them.’

31 Ş i Avraam i -a răspuns:, Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.``

Abraham said to him, ‘If they do not listen to Moses and to the early preachers, they will not listen even if someone is raised from the dead.’”