1 N u te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Não te glories do dia de amanhã; porque não sabes o que produzirá o dia.

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Seja outro o que te louve, e não a tua boca; o estranho, e não os teus lábios.

3 P iatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Pesada é a pedra, e a areia também; mas a ira do insensato é mais pesada do que elas ambas.

4 F uria este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Cruel é o furor, e impetuosa é a ira; mas quem pode resistir ã inveja?

5 M ai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Melhor é a repreensão aberta do que o amor encoberto.

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Fiéis são as feridas dum amigo; mas os beijos dum inimigo são enganosos.

7 S ătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

O que está farto despreza o favo de mel; mas para o faminto todo amargo é doce.

8 C a pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Qual a ave que vagueia longe do seu ninho, tal é o homem que anda vagueando longe do seu lugar.

9 C um înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

O óleo e o perfume alegram o coração; assim é o doce conselho do homem para o seu amigo.

10 N u părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Não abandones o teu amigo, nem o amigo de teu pai; nem entres na casa de teu irmão no dia de tua adversidade. Mais vale um vizinho que está perto do que um irmão que está longe.

11 F iule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Sê sábio, filho meu, e alegra o meu coração, para que eu tenha o que responder

12 O mul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

O prudente vê o mal e se esconde; mas os insensatos passam adiante e sofrem a pena.

13 I a -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Tira a roupa

14 B inecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

O que bendiz ao seu amigo em alta voz, levantando-se de madrugada, isso lhe será contado como maldição.

15 O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

A goteira contínua num dia chuvoso e a mulher rixosa são semelhantes;

16 C ine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

retê-la é reter o vento, ou segurar o óleo com a destra.

17 D upă cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Afia-se o ferro com o ferro; assim o homem afia o rosto do seu amigo.

18 C ine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

O que cuida da figueira comerá do fruto dela; e o que vela pelo seu senhor será honrado.

19 C um răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Como na água o rosto corresponde ao rosto, assim o coração do homem ao homem.

20 D upă cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

O Seol e o Abadom nunca se fartam, e os olhos do homem nunca se satisfazem.

21 C e este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

O crisol é para a prata, e o forno para o ouro, e o homem é provado pelos louvores que recebe.

22 P e nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Ainda que pisasses o insensato no gral entre grãos pilados, contudo não se apartaria dele a sua estultícia.

23 Î ngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Procura conhecer o estado das tuas ovelhas; cuida bem dos teus rebanhos;

24 C ăci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

porque as riquezas não duram para sempre; e duraria a coroa de geração em geração?

25 D upăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

Quando o feno é removido, e aparece a erva verde, e recolhem-se as ervas dos montes,

26 M ieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

os cordeiros te proverão de vestes, e os bodes, do preço do campo.

27 l aptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

E haverá bastante leite de cabras para o teu sustento, para o sustento da tua casa e das tuas criadas.