1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, în Tine mă încred: să nu fiu dat de ruşine niciodată. Izbăveşte-mă, în dreptatea Ta!

In thee, O Lord, do I put my trust; let me never be ashamed: deliver me in thy righteousness.

2 P leacă-Ţi urechea spre mine, grăbeşte de-mi ajută! Fii pentru mine o stîncă ocrotitoare, o cetăţuie unde să-mi găsesc scăparea!

Bow down thine ear to me; deliver me speedily: be thou my strong rock, for an house of defence to save me.

3 C ăci Tu eşti Stînca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi.

For thou art my rock and my fortress; therefore for thy name’s sake lead me, and guide me.

4 S coate-mă din laţul, pe care mi l-au întins vrăjmaşii. Căci Tu eşti Ocrotitorul meu!

Pull me out of the net that they have laid privily for me: for thou art my strength.

5 Î n mînile Tale îmi încredinţez duhul: Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate!

Into thine hand I commit my spirit: thou hast redeemed me, O Lord God of truth.

6 E u urăsc pe ceice se lipesc de idoli deşerţi, şi mă încred în Domnul.

I have hated them that regard lying vanities: but I trust in the Lord.

7 F ă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu,

I will be glad and rejoice in thy mercy: for thou hast considered my trouble; thou hast known my soul in adversities;

8 ş i nu mă vei da în mînile vrăjmaşului, ci îmi vei pune picioarele la loc larg.

and hast not shut me up into the hand of the enemy: thou hast set my feet in a large room.

9 A i milă de mine, Doamne, căci sînt în strîmtorare: faţa, sufletul, şi trupul mi s'au topit de întristare;

Have mercy upon me, O Lord, for I am in trouble: mine eye is consumed with grief, yea, my soul and my belly.

10 m i se sfîrşeşte viaţa în durere, şi anii în suspinuri. Mi s'au sleit puterile din pricina fărădelegii mele, şi-mi putrezesc oasele!

For my life is spent with grief, and my years with sighing: my strength faileth because of mine iniquity, and my bones are consumed.

11 D in pricina protivnicilor mei, am ajuns de ocară, de mare ocară pentru vecinii mei, şi de groază pentru prietenii mei; ceice mă văd pe uliţă, fug de mine.

I was a reproach among all mine enemies, but especially among my neighbours, and a fear to mine acquaintance: they that did see me without fled from me.

12 S înt uitat de inimi ca un mort, am ajuns ca un vas sfărîmat.

I am forgotten as a dead man out of mind: I am like a broken vessel.

13 A ud vorbele rele ale multora, văd spaima care domneşte împrejur, cînd se sfătuiesc ei împreună împotriva mea, şi uneltesc să-mi ia viaţa.

For I have heard the slander of many: fear was on every side: while they took counsel together against me, they devised to take away my life.

14 D ar eu mă încred în Tine, Doamne, şi zic:,, Tu eşti Dumnezeul meu!``

But I trusted in thee, O Lord: I said, Thou art my God.

15 S oarta mea este în mîna Ta; scapă-mă de vrăjmaşii şi de prigonitorii mei!

My times are in thy hand: deliver me from the hand of mine enemies, and from them that persecute me.

16 F ă să lumineze Faţa Ta peste robul Tău, scapă-mă, prin îndurarea Ta!

Make thy face to shine upon thy servant: save me for thy mercies’ sake.

17 D oamne, să nu rămîn de ruşine cînd Te chem. Ci să rămînă de ruşine cei răi, şi ei să se pogoare muţi în locuinţa morţilor!

Let me not be ashamed, O Lord; for I have called upon thee: let the wicked be ashamed, and let them be silent in the grave.

18 S ă amuţească buzele mincinoase, cari vorbesc cu îndrăzneală, cu trufie şi dispreţ împotriva celui neprihănit!

Let the lying lips be put to silence; which speak grievous things proudly and contemptuously against the righteous.

19 O , cît de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine, şi pe care o arăţi celor ce se încred în Tine, în faţa fiilor oamenilor!

Oh how great is thy goodness, which thou hast laid up for them that fear thee; which thou hast wrought for them that trust in thee before the sons of men!

20 T u îi ascunzi, la adăpostul Feţei Tale, de cei ce -i prigonesc, îi ocroteşti în cortul Tău de limbile-cari -i clevetesc.

Thou shalt hide them in the secret of thy presence from the pride of man: thou shalt keep them secretly in a pavilion from the strife of tongues.

21 B inecuvîntat să fie Domnul, căci Şi -a arătat în chip minunat îndurarea faţă de mine: parc'aş fi fost într'o cetate întărită.

Blessed be the Lord: for he hath shewed me his marvellous kindness in a strong city.

22 Î n pornirea mea nechibzuită, ziceam:,, Sînt izgonit dinaintea Ta!`` Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele, cînd am strigat spre Tine.

For I said in my haste, I am cut off from before thine eyes: nevertheless thou heardest the voice of my supplications when I cried unto thee.

23 I ubiţi dar pe Domnul, toţi cei iubiţi de El. Căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi, şi pedepseşte aspru pe cei mîndri.

O love the Lord, all ye his saints: for the Lord preserveth the faithful, and plentifully rewardeth the proud doer.

24 F iţi tari, şi îmbărbătaţi-vă inima, toţi cei ce nădăjduiţi în Domnul!

Be of good courage, and he shall strengthen your heart, all ye that hope in the Lord.