1 U n răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

A soft answer turneth away wrath: but grievous words stir up anger.

2 L imba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

The tongue of the wise useth knowledge aright: but the mouth of fools poureth out foolishness.

3 O chii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

The eyes of the Lord are in every place, beholding the evil and the good.

4 L imba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

A wholesome tongue is a tree of life: but perverseness therein is a breach in the spirit.

5 N esocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

A fool despiseth his father’s instruction: but he that regardeth reproof is prudent.

6 Î n casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

In the house of the righteous is much treasure: but in the revenues of the wicked is trouble.

7 B uzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

The lips of the wise disperse knowledge: but the heart of the foolish doeth not so.

8 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

The sacrifice of the wicked is an abomination to the Lord: but the prayer of the upright is his delight.

9 C alea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

The way of the wicked is an abomination unto the Lord: but he loveth him that followeth after righteousness.

10 C ine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

Correction is grievous unto him that forsaketh the way: and he that hateth reproof shall die.

11 L ocuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

Hell and destruction are before the Lord: how much more then the hearts of the children of men?

12 B atjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

A scorner loveth not one that reproveth him: neither will he go unto the wise.

13 O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

A merry heart maketh a cheerful countenance: but by sorrow of the heart the spirit is broken.

14 I nima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

The heart of him that hath understanding seeketh knowledge: but the mouth of fools feedeth on foolishness.

15 T oate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

All the days of the afflicted are evil: but he that is of a merry heart hath a continual feast.

16 M ai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

Better is little with the fear of the Lord than great treasure and trouble therewith.

17 M ai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

Better is a dinner of herbs where love is, than a stalled ox and hatred therewith.

18 U n om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

A wrathful man stirreth up strife: but he that is slow to anger appeaseth strife.

19 D rumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

The way of the slothful man is as an hedge of thorns: but the way of the righteous is made plain.

20 U n fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

A wise son maketh a glad father: but a foolish man despiseth his mother.

21 N ebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

Folly is joy to him that is destitute of wisdom: but a man of understanding walketh uprightly.

22 P lanurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

Without counsel purposes are disappointed: but in the multitude of counsellors they are established.

23 O mul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

A man hath joy by the answer of his mouth: and a word spoken in due season, how good is it!

24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

The way of life is above to the wise, that he may depart from hell beneath.

25 D omnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

The Lord will destroy the house of the proud: but he will establish the border of the widow.

26 G îndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

The thoughts of the wicked are an abomination to the Lord: but the words of the pure are pleasant words.

27 C el lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

He that is greedy of gain troubleth his own house; but he that hateth gifts shall live.

28 I nima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

The heart of the righteous studieth to answer: but the mouth of the wicked poureth out evil things.

29 D omnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

The Lord is far from the wicked: but he heareth the prayer of the righteous.

30 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

The light of the eyes rejoiceth the heart: and a good report maketh the bones fat.

31 U rechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

The ear that heareth the reproof of life abideth among the wise.

32 C el ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

He that refuseth instruction despiseth his own soul: but he that heareth reproof getteth understanding.

33 F rica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

The fear of the Lord is the instruction of wisdom; and before honour is humility.