1 U n răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

回 答 柔 和 ， 使 怒 消 退 ； 言 语 暴 戾 ， 触 动 怒 气 。

2 L imba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

智 慧 人 的 舌 善 发 知 识 ； 愚 昧 人 的 口 吐 出 愚 昧 。

3 O chii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

耶 和 华 的 眼 目 无 处 不 在 ； 恶 人 善 人 ， 他 都 鉴 察 。

4 L imba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

温 良 的 舌 是 生 命 树 ； 乖 谬 的 嘴 使 人 心 碎 。

5 N esocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

愚 妄 人 藐 视 父 亲 的 管 教 ； 领 受 责 备 的 ， 得 着 见 识 。

6 Î n casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

义 人 家 中 多 有 财 宝 ； 恶 人 得 利 反 受 扰 害 。

7 B uzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

智 慧 人 的 嘴 播 扬 知 识 ； 愚 昧 人 的 心 并 不 如 此 。

8 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

恶 人 献 祭 ， 为 耶 和 华 所 憎 恶 ； 正 直 人 祈 祷 ， 为 他 所 喜 悦 。

9 C alea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

恶 人 的 道 路 ， 为 耶 和 华 所 憎 恶 ； 追 求 公 义 的 ， 为 他 所 喜 爱 。

10 C ine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

舍 弃 正 路 的 ， 必 受 严 刑 ； 恨 恶 责 备 的 ， 必 致 死 亡 。

11 L ocuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

阴 间 和 灭 亡 尚 在 耶 和 华 眼 前 ， 何 况 世 人 的 心 呢 ？

12 B atjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

亵 慢 人 不 爱 受 责 备 ； 他 也 不 就 近 智 慧 人 。

13 O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

心 中 喜 乐 ， 面 带 笑 容 ； 心 里 忧 愁 ， 灵 被 损 伤 。

14 I nima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

聪 明 人 心 求 知 识 ； 愚 昧 人 口 吃 愚 昧 。

15 T oate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

困 苦 人 的 日 子 都 是 愁 苦 ； 心 中 欢 畅 的 ， 常 享 丰 筵 。

16 M ai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

少 有 财 宝 ， 敬 畏 耶 和 华 ， 强 如 多 有 财 宝 ， 烦 乱 不 安 。

17 M ai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

吃 素 菜 ， 彼 此 相 爱 ， 强 如 吃 肥 牛 ， 彼 此 相 恨 。

18 U n om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

暴 怒 的 人 挑 启 争 端 ； 忍 怒 的 人 止 息 纷 争 。

19 D rumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

懒 惰 人 的 道 像 荆 棘 的 篱 笆 ； 正 直 人 的 路 是 平 坦 的 大 道 。

20 U n fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

智 慧 子 使 父 亲 喜 乐 ； 愚 昧 人 藐 视 母 亲 。

21 N ebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

无 知 的 人 以 愚 妄 为 乐 ； 聪 明 的 人 按 正 直 而 行 。

22 P lanurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

不 先 商 议 ， 所 谋 无 效 ； 谋 士 众 多 ， 所 谋 乃 成 。

23 O mul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

口 善 应 对 ， 自 觉 喜 乐 ； 话 合 其 时 ， 何 等 美 好 。

24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

智 慧 人 从 生 命 的 道 上 升 ， 使 他 远 离 在 下 的 阴 间 。

25 D omnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

耶 和 华 必 拆 毁 骄 傲 人 的 家 ， 却 要 立 定 寡 妇 的 地 界 。

26 G îndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

恶 谋 为 耶 和 华 所 憎 恶 ； 良 言 乃 为 纯 净 。

27 C el lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

贪 恋 财 利 的 ， 扰 害 己 家 ； 恨 恶 贿 赂 的 ， 必 得 存 活 。

28 I nima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

义 人 的 心 ， 思 量 如 何 回 答 ； 恶 人 的 口 吐 出 恶 言 。

29 D omnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

耶 和 华 远 离 恶 人 ， 却 听 义 人 的 祷 告 。

30 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

眼 有 光 ， 使 心 喜 乐 ； 好 信 息 ， 使 骨 滋 润 。

31 U rechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

听 从 生 命 责 备 的 ， 必 常 在 智 慧 人 中 。

32 C el ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

弃 绝 管 教 的 ， 轻 看 自 己 的 生 命 ； 听 从 责 备 的 ， 却 得 智 慧 。

33 F rica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

敬 畏 耶 和 华 是 智 慧 的 训 诲 ； 尊 荣 以 前 ， 必 有 谦 卑 。