1 U n răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

La respuesta amable calma la ira; la respuesta grosera aumenta el enojo.

2 L imba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

La lengua sabia adorna el conocimiento; la boca de los necios profiere tonterías.

3 O chii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

Los ojos del Señor están en todas partes, y observan a los malos y a los buenos.

4 L imba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

La lengua apacible es árbol de vida; la lengua perversa daña el espíritu.

5 N esocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

El necio desprecia la corrección de su padre; el que la acata, alcanza la prudencia.

6 Î n casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

En la casa del justo siempre hay abundancia; en las ganancias del impío siempre hay problemas.

7 B uzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

La boca de los sabios imparte conocimientos; el corazón de los necios hace todo lo contrario.

8 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

El Señor aborrece las ofrendas de los impíos, pero recibe con agrado la oración de los rectos.

9 C alea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

El Señor aborrece el camino del impío, pero ama al que va en pos de la justicia.

10 C ine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

Para el descarriado, la corrección es molesta; pero aborrecerla conduce a la muerte.

11 L ocuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

Ante el Señor están la muerte y el sepulcro, ¡y también el corazón de los seres humanos!

12 B atjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

Al burlón no le gusta que lo reprendan, ni tampoco se junta con los sabios.

13 O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

Un corazón alegre le hace bien al rostro, pero las penas del corazón abaten el ánimo.

14 I nima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

El corazón entendido tiene hambre de saber; la boca del necio se alimenta de tonterías.

15 T oate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

Si estás triste, todos los días son malos; si estás feliz, todos los días son de fiesta.

16 M ai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

Es mejor lo poco, con el temor del Señor, que lo mucho, con muchos problemas.

17 M ai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

Es mejor comer legumbres con amor, que comer carne de res con odio.

18 U n om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

El hombre iracundo provoca conflictos; el que se controla, aplaca las rencillas.

19 D rumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

El perezoso va por una senda espinosa; el hombre recto camina como en una calzada.

20 U n fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

El hijo sabio hace feliz a su padre; el hijo necio hace infeliz a su madre.

21 N ebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

Al necio, ser necio lo hace feliz, pero el que es entendido corrige sus pasos.

22 P lanurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

Los planes fracasan por falta de consejos, pero triunfan cuando hay muchos consejeros.

23 O mul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

El hombre es feliz cuando sabe responder; ¡y qué buena es una respuesta oportuna!

24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

Para el entendido, la vida es un camino ascendente que lo aleja de caer en el sepulcro.

25 D omnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

El Señor destruye la casa de los soberbios, pero afirma el patrimonio de la viuda.

26 G îndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

Al Señor le repugnan los planes malvados, pero las palabras amables le son aceptables.

27 C el lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

El que es ambicioso trastorna su casa, pero el que desprecia el soborno vivirá.

28 I nima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

El justo piensa bien, antes de responder; la boca de los impíos profiere malas palabras.

29 D omnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

El Señor está lejos de los impíos, pero oye la oración de los justos.

30 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

La luz de los ojos alegra el corazón, y las buenas noticias fortalecen los huesos.

31 U rechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

El que presta oído a las advertencias de vida, convivirá con los sabios.

32 C el ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

Despreciar la disciplina es no apreciarse uno mismo; obedecer la corrección es poseer entendimiento.

33 F rica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

El temor del Señor corrige y da sabiduría; antes que honra, humildad.