1 B en-Hadad, împăratul Siriei, şi -a strîns toată oştirea: avea cu el treizeci şi doi de împăraţi, cai şi cară. S'a suit, a împresurat Samaria şi a început lupta împotriva ei.

Un día el rey Ben Adad de Siria reunió a todo su ejército, y convocó a treinta y dos reyes aliados con su caballería y sus carros de combate, y se dirigió a Samaria para atacarla, y la sitió.

2 A trimes în cetate soli la Ahab, împăratul lui Israel, să -i spună:,, Aşa vorbeşte Ben-Hadad:

Envió mensajeros al rey Ajab, que estaba en la ciudad, a que le dijeran:

3 A rgintul şi aurul tău sînt ale mele, nevestele şi cei mai frumoşi copii ai tăi sînt tot ai mei.``

«El rey Ben Adad te manda decir: “Tu plata y tu oro me pertenecen, lo mismo que tus mujeres y tus hermosos hijos.”»

4 Î mpăratul lui Israel a răspuns:,,Împărate, domnul meu, fie cum zici! Sînt al tău cu tot ce am.``

El rey de Israel le respondió: «¡Por supuesto! ¡Todo lo que tengo le pertenece a Su Majestad!»

5 S olii s'au întors, şi au zis:,, Aşa vorbeşte Ben-Hadad:, Am trimes să-ţi spună:, Să-mi dai argintul şi aurul tău, nevestele şi copiii tăi.

Los mensajeros volvieron a hablar con Ajab, y le dijeron: «El rey Ben Adad ha dicho: “He mandado a decirte que vas a entregarme tu plata y tu oro, lo mismo que tus mujeres y tus hijos.

6 D e aceea, voi trimete mîne, la ceasul acesta, pe slujitorii mei la tine. Ei îţi vor scormoni casa ta şi casele slujitorilor tăi, vor pune mîna pe tot ce ai mai scump, şi vor lua.``

Prepárate, porque mañana a esta misma hora van a llegar mis siervos a registrar tu palacio y las casas de tus oficiales, y se llevarán todo lo que tengas de valor.”»

7 Î mpăratul lui Israel a chemat pe toţi bătrînii ţării şi a zis:,, Vedeţi bine şi înţelegeţi că omul acesta ne vrea răul; căci a trimes să-mi ceară nevestele şi copiii, argintul şi aurul, şi n'am zis că nu i le dau!``

El rey de Israel convocó entonces a todos los ancianos del país, y les dijo: «¿Se dan cuenta de que ese rey está buscando perjudicarme? Me pidió que le entregara mis tesoros de plata y de oro, y hasta mis mujeres y mis hijos, ¡y no se los negué!»

8 T oţi bătrînii şi tot poporul au zis lui Ahab:,, Nu -l asculta şi nu te învoi.``

Los ancianos y todo el pueblo le aconsejaron: «No le hagas caso. No hagas lo que te pide.»

9 Ş i el a zis solilor lui Ben-Hadad:,, Spuneţi domnului meu, împăratul:, Voi face tot ce ai trimes să ceri robului tău întîia dată; dar lucrul acesta, nu -l pot face.`` Solii au plecat şi i-au dus răspunsul.

Entonces Ajab respondió a los embajadores: «Digan a Su Majestad que voy a hacer lo que me pidió la primera vez. Pero esto otro no lo voy a hacer.» Los embajadores llevaron la respuesta a su rey,

10 B en-Hadad a trimes să spună lui Ahab:,, Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, de va ajunge praful Samariei să umple mîna întregului popor care mă urmează!``

y una vez más Ben Adad mandó a decirle: «¡Que los dioses me castiguen duramente, y más aún, si queda en Samaria el polvo suficiente para que mis ejércitos se lleven un puñado de sus ruinas!»

11 Ş i împăratul lui Israel a răspuns:,, Cine încinge armele, să nu se laude ca cel ce le pune jos!``

Y el rey de Israel le respondió: «Díganle a su rey que una cosa es ceñirse la espada, y otra muy distinta volver victorioso del campo de batalla.»

12 C înd a primit Ben-Hadad răspunsul acesta, stătea la băut cu împăraţii în corturi, şi a zis slujitorilor lui:,, Pregătiţi-vă!`` Şi ei s'au pregătit de năvală împotriva cetăţii.

Cuando Ben Adad recibió la respuesta de Ajab, estaba en su campamento bebiendo con los demás reyes, y al instante ordenó a sus oficiales que se prepararan para atacar la ciudad.

13 D ar iată că un prooroc s'a apropiat de Ahab, împăratul lui Israel, şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Vezi toată această mulţime mare? O voi da astăzi în mînile tale, ca să cunoşti că Eu sînt Domnul.``

Pero un profeta fue a ver al rey Ajab de Israel, y le dijo: «Así ha dicho el Señor: “¿Ves esta gran muchedumbre? Hoy mismo voy a entregarla en tus manos, para que reconozcas que yo soy el Señor.”»

14 A hab a zis:,, Prin cine?`` Şi el a răspuns:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Prin slujitorii mai marilor peste ţinuturi.`` Ahab a zis:,, Cine va începe lupta?`` Şi el a răspuns:,, Tu``.

Y Ajab le preguntó: «¿Y quién me ayudará a derrotarlos?» Y el profeta respondió: «Así ha dicho el Señor: “Te ayudarán los siervos de los jefes de las provincias.”» Pero Ajab volvió a preguntar: «¿Y quién atacará primero?» Y el profeta le dijo: «Tú atacarás primero.»

15 A tunci Ahab a numărat slujitorii mai marilor peste ţinuturi, şi s'au găsit două sute treizeci şi doi; şi după ei, a numărat tot poporul, pe toţi copiii lui Israel, şi erau şapte mii.

Entonces Ajab pasó revista a los siervos de los jefes de las provincias, y eran doscientos treinta y dos guerreros. Luego pasó revista a todo el ejército israelita, y contó siete mil guerreros.

16 A u făcut o ieşire pela miazăzi. Ben-Hadad bea şi se îmbăta în corturile lui cu cei treizeci şi doi de împăraţi cari -l ajutau.

Se pusieron en marcha al mediodía, saliendo de Samaria, mientras Ben Adad y los treinta y dos reyes que lo apoyaban seguían emborrachándose en su campamento.

17 S lujitorii mai marilor peste ţinuturi au ieşit cei dintîi. Ben-Hadad a cercetat, şi i-au spus astfel:,, Au ieşit nişte oameni din Samaria.``

Los primeros en salir de la ciudad fueron los siervos de los jefes de provincia. Pero Ben Adad había puesto espías, que al ver salir soldados de Samaria corrieron a decírselo al rey.

18 E l a zis:,, Dacă ies pentru pace, prindeţi -i vii; şi chiar dacă ies pentru luptă, prindeţi -i vii.``

Entonces Ben Adad dijo: «Sea que vengan en son de paz, o que vengan en son de guerra, captúrenlos vivos.»

19 C înd au ieşit din cetate slujitorii mai marilor peste ţinuturi şi armata care -i urma,

Los siervos de los jefes salieron de la ciudad, y tras ellos salió todo el ejército,

20 a lovit fiecare pe omul dinaintea lui, şi Sirienii au luat -o la fugă. Israel i -a urmărit. Ben-Hadad, împăratul Siriei, a scăpat pe un cal, cu nişte călăreţi.

y trabaron combate unos contra otros, pero los israelitas hicieron huir a los sirios, y los persiguieron. Entonces el rey Ben Adad de Siria montó en un caballo y escapó acompañado de algunos jinetes.

21 Î mpăratul lui Israel a eşit, a lovit caii şi carăle, şi a pricinuit Sirienilor o mare înfrîngere.

El rey de Israel remató a la caballería, destruyó los carros de combate, y causó grandes estragos entre el ejército sirio.

22 A tunci proorocul s'a apropiat de împăratul lui Israel, şi i -a zis:,, Du-te, întăreşte-te, cercetează şi vezi ce ai de făcut; căci, la anul viitor împăratul Siriei se va sui din nou împotriva ta.``

Luego, el profeta se presentó ante Ajab y le dijo: «Ahora debes reagrupar tus fuerzas y pensar lo que debes hacer, porque dentro de un año el rey de Siria volverá para pelear contra ti.»

23 S lujitorii împăratului Siriei i-au zis:,, Dumnezeul lor este un dumnezeu al munţilor; de aceea au fost mai tari decît noi. Dar ia să ne luptăm cu ei în cîmpie, şi se va vedea dacă nu vom fi mai tari decît ei.

Por su parte, los oficiales del rey de Siria le dijeron: «Los dioses de los israelitas nos vencieron porque habitan en los montes; pero si peleamos contra ellos en las llanuras, con toda seguridad los venceremos.

24 F ă şi lucrul acesta: scoate pe fiecare din împăraţi dela locul lui, şi înlocuieşte -i cu căpetenii;

Lo que debes hacer es quitarles el mando a los reyes, y poner en su lugar a los oficiales de tu ejército.

25 ş i fă-ţi o armată ca aceea pe care ai pierdut -o, cu tot atîţia cai şi tot atîtea care. Apoi să ne batem cu ei în cîmpie, şi se va vedea dacă nu vom fi mai tari decît ei.`` El i -a ascultat, şi a făcut aşa.

También debes reponer el ejército que perdiste, jinete por jinete y carro por carro; entonces volveremos a luchar contra los israelitas en las llanuras, y con toda seguridad los venceremos.» Y el rey siguió el consejo.

26 Î n anul următor Ben-Hadad a numărat pe Sirieni, şi s'a suit la Afec să lupte împotriva lui Israel.

Un año después, Ben Adad pasó revista al ejército sirio y marchó hasta Afec para pelear contra Israel.

27 C opiii lui Israel au fost număraţi şi ei; au primit merinde, şi au ieşit în întîmpinarea Sirienilor. Au tăbărît în faţa lor, ca două turme mici de capre, pe cînd Sirienii umpleau ţara.

También los israelitas pasaron revista, se abastecieron de víveres y marcharon al encuentro de los sirios. Acamparon frente al campamento sirio como si fueran dos pequeños rebaños de cabras; los sirios, en cambio, cubrían toda la llanura.

28 O mul lui Dumnezeu s'a apropiat şi a zis împăratului lui Israel:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Pentrucă Sirienii au zis:, Domnul este un dumnezeu al munţilor şi nu un dumnezeu al văilor,` voi da toată această mare mulţime în mînile tale, şi veţi şti că Eu sînt Domnul.``

Entonces el varón de Dios fue a ver al rey de Israel y le dijo: «Así ha dicho el Señor: “Los sirios creen que yo, el Señor, soy un Dios de los montes pero no un Dios de los valles. Pues para que todos reconozcan mi poder, voy a poner en tus manos a ese ejército tan numeroso. Así reconocerán ustedes que yo soy el Señor.”»

29 A u stat tăbărîţi şapte zile unii în faţa altora. În ziua a şaptea au început lupta, şi copiii lui Israel au omorît Sirienilor o sută de mii de oameni pedestraşi într'o zi.

Ambos ejércitos acamparon durante siete días en el valle, uno frente al otro, y el séptimo día comenzó la batalla. Ese mismo día, el ejército israelita mató a cien mil soldados sirios de infantería;

30 C eilalţi au fugit în cetatea Afec, şi a căzut zidul cetăţii peste douăzeci şi şapte de mii de oameni cari mai rămăseseră.

el resto del ejército sirio huyó y se refugió en la ciudad de Afec, pero la muralla de la ciudad se les vino abajo y sepultó a veintisiete mil soldados que habían logrado escapar. También Ben Adad entró en la ciudad, y para salvarse iba escondiéndose de casa en casa.

31 S lujitorii lui i-au zis:,, Iată, am auzit că împăraţii casei lui Israel sînt nişte împăraţi miloşi; să ne încingem deci coapsele cu saci, să ne punem funii pe capetele noastre, şi să ieşim la împăratul lui Israel: poate că te va lăsa cu viaţă.``

Entonces sus oficiales le dijeron: «Hemos sabido que los reyes de Israel son clementes. Si nos vestimos con cilicio y nos ponemos una soga al cuello, y nos presentamos ante el rey, tal vez tenga compasión de ti y te perdone la vida.»

32 Ş i-au pus saci împrejurul coapselor şi funii împrejurul capului, s'au dus la împăratul lui Israel, şi au zis:,, Robul tău Ben-Hadad a zis:, Lasă-mă cu viaţă!` Ahab a răspuns:, Mai este încă în viaţă? Este fratele meu!``

Entonces se vistieron de cilicio y se pusieron sogas en el cuello, y fueron a ver al rey. Le dijeron: «Tu siervo Ben Adad te ruega que le perdones la vida.» Y Ajab respondió: «Si el rey vive todavía, entonces es mi hermano.»

33 O amenii aceştia au luat lucrul acesta ca un semn bun, şi s'au grăbit să -l ia pe cuvînt şi să zică:,, Ben-Hadad este fratele tău!`` Şi el a zis:,, Duceţi-vă şi aduceţi -l!`` Ben-Hadad a venit la el, şi Ahab l -a suit în carul lui.

Los oficiales que fueron a ver al rey Ajab tomaron como buena señal estas palabras, y respondieron: «Tu hermano Ben Adad está vivo.» Ajab les dijo: «Quiero verlo. Vayan por él.» Ben Adad se presentó entonces ante Ajab, y éste lo invitó a subirse a su carro.

34 B en-Hadad i -a zis:,,Îţi voi da înapoi cetăţile pe cari le -a luat tatăl meu dela tatăl tău; şi-ţi vei face uliţi în Damasc, cum făcuse tatăl meu în Samaria.``,,Şi eu,`` a răspuns Ahab,,,îţi voi da drumul, făcînd un legămînt.`` A făcut legămînt cu el, şi i -a dat drumul.

Y Ben Adad le dijo a Ajab: «Hoy te devuelvo las ciudades que mi padre le quitó al tuyo. Toma posesión de Damasco, como mi padre lo hizo con Samaria.» Y Ajab respondió: «Éste es un pacto entre tú y yo. Puedes irte.»

35 U nul din fiii proorocilor a zis tovarăşului său, după porunca Domnului:,, Loveşte-mă, te rog!`` Dar omul acela n'a vrut să -l lovească.

En ese momento, uno de los profetas le pidió a uno de sus compañeros que lo golpeara, pero su compañero no quiso hacerlo.

36 A tunci el i -a zis:,, Pentrucă n'ai ascultat de glasul Domnului, iată, cînd vei pleca dela mine, te va omorî un leu. Şi cînd a plecat dela el, l -a întîlnit un leu şi l -a omorît.

Entonces aquel profeta le dijo: «Puesto que no obedeciste a la palabra del Señor, en cuanto me dejes y tomes tu camino, te herirá un león.» En efecto, cuando ese hombre se separó del profeta, le salió un león en el camino y lo mató.

37 A găsit pe un alt om, şi a zis:, Loveşte-mă, te rog!`` Omul acela l -a lovit, şi l -a rănit.

Luego, el profeta vio a otro hombre y le pidió que lo hiriera, y aquel hombre obedeció; le dio un golpe y lo dejó herido.

38 P roorocul s'a dus şi s'a aşezat pe drumul împăratului, şi s'a legat la ochi.

Entonces el profeta se puso una venda sobre los ojos y, con ese disfraz, fue y se enfrentó al rey en el camino.

39 C înd a trecut împăratul proorocul a strigat, şi i -a zis:,, Robul tău era în mijlocul luptei; şi iată că un om se apropie şi-mi aduce pe un alt om, zicînd:, Păzeşte pe omul acesta; dacă va fugi, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, sau vei plăti un talant de argint!`

En el momento en que el rey pasaba, el profeta gritó y dijo: «Este siervo de Su Majestad estaba en medio de la batalla, cuando de pronto se me acercó un soldado, y me entregó a un prisionero y me dijo: “Cuida bien a este prisionero. No lo dejes escapar. Si se escapa, tú me responderás con tu vida, o me pagarás tres mil monedas de plata.”

40 Ş i pe cînd robul tău făcea cîte ceva încoace şi încolo, omul s'a făcut nevăzut.`` Împăratul lui Israel i -a zis:,, Aceasta îţi este osînda; tu însuţi ai rostit -o.``

Como yo estaba muy ocupado, haciendo varias cosas, ¡el prisionero se escapó!» Entonces el rey le dijo: «Tu sentencia es clara, y tú mismo la has dictado.»

41 Î ndată proorocul şi -a scos legătura dela ochi, şi împăratul lui Israel l -a cunoscut că făcea parte din prooroci.

En ese momento, el profeta se quitó la venda de los ojos, y el rey se dio cuenta de que se trataba de uno de los profetas.

42 E l a zis atunci împăratului:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Pentrucă ai lăsat să-ţi scape din mîni omul pe care -l sortisem nimicirii, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, şi poporul tău pentru poporul lui.``

Entonces el profeta le dijo: «Así ha dicho el Señor: “Puesto que dejaste al hombre que yo había condenado a muerte, tú morirás en su lugar, y tu pueblo morirá en lugar de su pueblo.”»

43 Î mpăratul lui Israel s'a dus acasă, trist şi mînios, şi a ajuns la Samaria.

El rey de Israel siguió su camino, y llegó a Samaria, pero iba triste y enojado.