1 I ov a luat cuvîntul şi a zis:

And Job answereth and saith: --

2 b ine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?

Truly I have known that so, And what -- is man righteous with God?

3 D acă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n'ar putea să răspundă la unul singur.

If he delight to strive with Him -- He doth not answer him one of a thousand.

4 A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

Wise in heart and strong in power -- Who hath hardened toward Him and is at peace?

5 E l mută deodată munţii, şi -i răstoarnă în mînia Sa.

Who is removing mountains, And they have not known, Who hath overturned them in His anger.

6 Z guduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii.

Who is shaking earth from its place, And its pillars move themselves.

7 P orunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele supt pecetea Lui.

Who is speaking to the sun, and it riseth not, And the stars He sealeth up.

8 N umai El întinde cerurile, şi umblă pe înălţimile mării.

Stretching out the heavens by Himself, And treading on the heights of the sea,

9 E l a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.

Making Osh, Kesil, and Kimah, And the inner chambers of the south.

10 E l face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

Doing great things till there is no searching, And wonderful, till there is no numbering.

11 I ată, El trece pe lîngă mine, şi nu -L văd, se duce şi nu -L zăresc.

Lo, He goeth over by me, and I see not, And He passeth on, and I attend not to it.

12 D acă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice:,, Ce faci?``

Lo, He snatches away, who bringeth it back? Who saith unto Him, `What dost Thou?'

13 D umnezeu nu-Şi întoarce mînia; supt El se pleacă toţi sprijinitorii mîndriei.

God doth not turn back His anger, Under Him bowed have proud helpers.

14 Ş i eu, cum să -I răspund? Ce cuvinte să aleg?

How much less do I -- I answer Him? Choose out my words with Him?

15 C hiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decît să mă rog judecătorului.

Whom, though I were righteous, I answer not, For my judgment I make supplication.

16 Ş i chiar dacă m'ar asculta, cînd Îl chem, tot n'aş putea crede că mi'a ascultat glasul;

Though I had called and He answereth me, I do not believe that He giveth ear my voice.

17 E l, care mă izbeşte ca într'o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,

Because with a tempest He bruiseth me, And hath multiplied my wounds for nought.

18 c are nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.

He permitteth me not to refresh my spirit, But filleth me with bitter things.

19 S ă alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?

If of power, lo, the Strong One; And if of judgment -- who doth convene me?

20 O ricîtă dreptate aş avea, gura mea mă va osîndi; şi oricît de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.

If I be righteous, Mine mouth doth declare me wicked, Perfect I am! -- it declareth me perverse.

21 N evinovat! Sînt; dar nu ţin la viaţă, îmi dispreţuiesc viaţa.

Perfect I am! -- I know not my soul, I despise my life.

22 C e-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s'o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.

It is the same thing, therefore I said, `The perfect and the wicked He is consuming.'

23 Ş i dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat.

If a scourge doth put to death suddenly, At the trial of the innocent He laugheth.

24 P ămîntul este dat pe mînile celui nelegiuit; El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?

Earth hath been given Into the hand of the wicked one. The face of its judges he covereth, If not -- where, who he?

25 Z ilele mele aleargă mai iuţi decît un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;

My days have been swifter than a runner, They have fled, they have not seen good,

26 t rec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se răpede asupra prăzii.

They have passed on with ships of reed, As an eagle darteth on food.

27 D acă zic:, Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las întristarea, şi să fiu voios,`

Though I say, `I forget my talking, I forsake my corner, and I brighten up!'

28 s înt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.

I have been afraid of all my griefs, I have known that Thou dost not acquit me.

29 Ş i dacă voi fi judecat vinovat, pentruce să mă mai trudesc degeaba?

I -- I am become wicked; why this? vain I labour.

30 C hiar dacă m'aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi mînile cu leşie,

If I have washed myself with snow-water, And purified with soap my hands,

31 T u tot m'ai cufunda în mocirlă, de s'ar scîrbi pînă şi hainele de mine!

Then in corruption Thou dost dip me, And my garments have abominated me.

32 C ăci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată.

But if a man like myself -- I answer him, We come together into judgment.

33 N ici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mîna peste noi amîndoi.

If there were between us an umpire, He doth place his hand on us both.

34 S ă-Şi tragă însă varga deasupra mea, şi să nu mă mai turbure spaima Lui.

He doth turn aside from off me his rod, And His terror doth not make me afraid,

35 A tunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sînt stăpîn pe mine.

I speak, and do not fear Him, But I am not right with myself.