1 F iule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

My son, if you become surety for your friend, If you have shaken hands in pledge for a stranger,

2 d acă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

You are snared by the words of your mouth; You are taken by the words of your mouth.

3 f ă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

So do this, my son, and deliver yourself; For you have come into the hand of your friend: Go and humble yourself; Plead with your friend.

4 N u da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

Give no sleep to your eyes, Nor slumber to your eyelids.

5 S capă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

Deliver yourself like a gazelle from the hand of the hunter, And like a bird from the hand of the fowler. The Folly of Indolence

6 D u-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

Go to the ant, you sluggard! Consider her ways and be wise,

7 E a n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

Which, having no captain, Overseer or ruler,

8 t otuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

Provides her supplies in the summer, And gathers her food in the harvest.

9 P înă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

How long will you slumber, O sluggard? When will you rise from your sleep?

10 S ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

A little sleep, a little slumber, A little folding of the hands to sleep—

11 Ş i sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

So shall your poverty come on you like a prowler, And your need like an armed man. The Wicked Man

12 O mul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

A worthless person, a wicked man, Walks with a perverse mouth;

13 c lipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

He winks with his eyes, He shuffles his feet, He points with his fingers;

14 R ăutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

Perversity is in his heart, He devises evil continually, He sows discord.

15 D e aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

Therefore his calamity shall come suddenly; Suddenly he shall be broken without remedy.

16 Ş ase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

These six things the Lord hates, Yes, seven are an abomination to Him:

17 o chii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

A proud look, A lying tongue, Hands that shed innocent blood,

18 i nima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

A heart that devises wicked plans, Feet that are swift in running to evil,

19 m artorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

A false witness who speaks lies, And one who sows discord among brethren. Beware of Adultery

20 F iule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

My son, keep your father’s command, And do not forsake the law of your mother.

21 l eagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

Bind them continually upon your heart; Tie them around your neck.

22 E le te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

When you roam, they will lead you; When you sleep, they will keep you; And when you awake, they will speak with you.

23 C ăci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

For the commandment is a lamp, And the law a light; Reproofs of instruction are the way of life,

24 E le te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

To keep you from the evil woman, From the flattering tongue of a seductress.

25 N 'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

Do not lust after her beauty in your heart, Nor let her allure you with her eyelids.

26 C ăci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

For by means of a harlot A man is reduced to a crust of bread; And an adulteress will prey upon his precious life.

27 P oate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

Can a man take fire to his bosom, And his clothes not be burned?

28 S au poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

Can one walk on hot coals, And his feet not be seared?

29 T ot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

So is he who goes in to his neighbor’s wife; Whoever touches her shall not be innocent.

30 H oţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

People do not despise a thief If he steals to satisfy himself when he is starving.

31 Ş i dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

Yet when he is found, he must restore sevenfold; He may have to give up all the substance of his house.

32 D ar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

Whoever commits adultery with a woman lacks understanding; He who does so destroys his own soul.

33 N u va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

Wounds and dishonor he will get, And his reproach will not be wiped away.

34 C ăci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

For jealousy is a husband’s fury; Therefore he will not spare in the day of vengeance.

35 n u se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

He will accept no recompense, Nor will he be appeased though you give many gifts.